Ieri seară, după al doilea tur al alegerilor din Senegal, Abdoulaye Wade, președintele în funcție, și-a recunoscut înfrângerea. Noul șef al statului e Macky Sall, fost premier sub Wade. De fapt, Sall a devenit o figură politică însemnată în clipa în care, ca președinte al Parlamentului, l-a chemat la audieri pe Karim Wade, fiul șefului statului, pentru a da explicații în privința organizării unei conferințe internaționale islamice ținute la Dakar. Au urmat represalii: mandatul de președinte al Adunării a fost redus de la cinci ani la doar unul, așa că Macky Sall a fost silit să paraseasca in 2008 postul dobandit in 2007, el fiind de asemenea purtat ani de zile prin tribunale, pentru presupuse acte de coruptie, niciodata dovedite. Sall a plătit curajul în urmă cu cinci ani, dar a fost recompensat acum.
În schimb, în Mali, șeful statului a fost răsturnat în urmă cu patru zile de un grup de militari. Nimeni nu știe unde se află. Culmea e că puciul s-a produs cu două luni înainte de scrutinul prezidențial. Amadou Toumani Toure, aflat la finele celui de-al doilea mandat, a refuzat să facă precum Wade în Senegal, și anume să schimbe Constituția pentru a putea candida la un al treilea. Scenariile cele mai stranii circulă de câteva zile încoace, inclusiv unul care are o miză importantă și pentru noi. Deși pare un subiect exotic, situația din Mali e importantă pentru europeni, dată fiind chestiunea terorismului. Mali e un partener important al Uniunii, la fel ca și Mauritania, în acțiunile îndreptate împotriva organizației Al Qaida în Maghrebul Islamic. Mali și Mauritania au strategii diferite în privința luptei antiteroriste, iar europenii consideră ca doar cooperarea acestor doua state poate spori securitatea in Sahel, dar și la nordul Mediteranei. Lucru rar în asemenea situații, clasa politică din Mali s-a mobilizat împotriva puciștilor, cerând revenirea la ordinea constituțională și ținerea alegerilor la timp. Până la urmă, e vorba tot despre curaj. Nu cel de a înfrunta un șef al statului care voia să facă din fiul său propriul succesor, ci curajul de a afirma puterea legii în fața forței armelor.

Duminică, în cursul dimineţii, plec într-o vizită în Mauritania, alături de alţi patru colegi din Parlamentul European.
După alegerile de anul trecut, care l-au confirmat în funcţia supremă pe unul dintre autorii loviturii de stat din 2008, generalul Abdel Aziz, Uniunea reia treptat legăturile cu această ţară.
Vom întâlni reprezentanţii puterii (preşedinte, premier, ministru de externe), dar şi pe cei ai opoziţiei, ca şi ai presei independente. Pe agendă se vor afla, între altele, situaţia ostaticilor europeni, rămăşiţele sclaviei, dar şi libertatea opiniei sau dialogul politic intern.
Vom avea ocazia de a vizita şi câteva dintre proiectele de dezvoltare susţinute de Uniunea Europeană în această republică islamică.