Senatul a modificat astăzi legea electorală, introducând modul de vot britanic: cine câștigă locul întâi într-un colegiu primește mandatul.
Legea – pe care V.Ponta și-a asumat-o ca autor – conține însă două erori.
Prima este legată de menținerea pragului electoral. Dacă regula first pass the post e introdusă, pragul nu mai are sens. Dacă s-ar menține un prag la scară națională, atunci e evident că s-ar continua practica inventată în 2008, în virtutea căreia au primit mandate cei clasați pe 2 sau pe 3. Uninominalul ar fi, deci, impur.
A doua eroare privește candidaturile independente. Legea menține posibilitatea depunerii unor asemenea candidaturi, dar când vine vorba despre distribuirea mandatelor, independenții dispar. Scăparea trădează disprețul față de candidaturile care nu intră în cartelul partidelor.
Graba strică treaba. E evident că USL a dorit să marcheze noua realitate a puterii adoptând o lege destinată să-i consolideze la urne puterea. Ura față de adversari a eliminat toate nuanțele.
E nevoie de un “cap limpede”. Nu sunt însă convins că mai știu mulți ce valoare are nu doar într-o redacție, dar și-ntr-un partid un “cap limpede”.

Mă întreabă un cititor al blogului ce cred despre legea electorală şi despre respingerea candidaturii dlui Cernea.
Legea e proastă. În primul rând deoarece instituie o formulă electorală pentru alegerile la termen (de inspiraţie proporţionalistă) şi altă formulă (de tip britanic) pentru alegerile parţiale.
La limită, dacă jumătate dintre aleşi şi-ar pierde mandatul, înlocuitorii lor ar fi desemnaţi după o regulă cu totul diferită.
E absurd.
Legea e proastă şi pentru că, aşa cum se vede din cazul Cernea, ea exclude din competiţie cetăţeni, într-un mod care sfidează Constituţia.
O curte constituţională rezonabilă şi de bun simţ ar trebui să îi dea dreptate dlui Cernea.