M-am bucurat să descopăr pe lista celor 25 de nominalizări pentru misiunile UE făcute publice pe 3 august si un român: este vorba despre diplomatul Traian Hristea, numit de Catherine Ashton în Armenia.
Îi urez mult succes!
În acest moment, conform unei scrisori a doamnei Ashton, diplomaţi din 24 de ţări-membre deţin poziţii de acest nivel.

Acum câteva minute s-a încheiat audierea dnei Ashton în comisia de afaceri externe a PE
Audiată prima dată în decembrie, când a preluat poziţia de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, dna Ashton a venit de data aceasta în calitate de comisar desemnat.
Trei ore de audieri, cu 57 de interlocutori, nici un minut întârziere. Da, se poate!
Mie mi-a revenit exprimarea poziţiei grupului PPE, drept pentru care am fost ultimul care a intervenit.
Patru au fost lucrurile pe care le-am subliniat:
1. Grupul PPE e mai mulţumit acum decât a fost în decembrie. Nu e nici entuziasm, dar nici motiv de respingere.
2. E de notat deschiderea dnei Ashton în privinţa rolului jucat de Parlament în controlul financiar şi descărcarea bugetară a Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE), pe care îl va crea şi coordona dna Ashton.
3. PPE este nemulţumit faţă de opoziţia dnei Ashton în privinţa audierii viitorilor săi colaboratori principali (şefii de delegaţie din misiunile UE). Solicitată de Parlament, această audiere a fost categoric exclusă de Catherine Ashton.
4. Parlamentarii PPE din comisai AFET aşteaptă o colaborare strânsă în următoarele 2 luni, înainte de prezentarea publică a unei propuneri a Consiliului referitoare la SEAE.
În câteva minute, voi intra în şedinţa de audiere a altui comisar desemnat, dl. Andris Piebalgs, propus pentru portofoliul dezvoltării, după ce l-a asumat pe cel al energiei în prima comisie Barroso. Alte trei ore de discuţii de fond despre politica europeană. Voi reveni cu amănunte.
UPDATE: Piebalgs s-a prezentat impecabil: precis, cu o filosofie politică asumată, folosind engleza, franceza şi germana cu eleganţă, asumând moştenriea acţiunii realizate în domeniu de către Louis Michel, comisarul propus de Letonia a fost foarte convingător. Eu l-am chestionat în legătură cu revizuirea Acordului de la Cotonou, pe care a definit-o ca o prioritate a mandatului său. Ca şi reprezentanţii Comisiei şi Consiliului veniţi în ultimele luni în comisia de dezvoltare, Piebalgs a refuzat să ofere detalii despre negocierile aflate în curs cu ţările ACP, dar era evident că stăpânea materia…

La o zi după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, dna Catherine Ashton, numită Înalt Reprezentant al UE pentru Politică Externă şi Politică de Securitate, a fost audiată de comisia AFET a Parlamentului.
Am participat la audieri, ca membru al respectivei comisii.
Dna Ahston a fost bombardată cu întrebări. Cred că au fost peste 40. A trebuit să răspundă în circa două ore.
Întrebările vizau, pe de o parte, designul instituţional al funcţiei pe care dna Ashton o va asuma, o funcţie nouă în arhitectura politică a Uniunii, pe de altă parte – dosare precise de politică externă sau de securitate, de la Somalia la Afganistan, de la Balcanii de Vest la relaţiile cu China.
Au fost şi atacuri la persoană – în special de la deputaţii britanici de altă orientare politică decît dna Ashton. I s-au reproşat opţiunea de tinereţe pentru o mişcare de dezarmare care a fost sprijinită şi de URSS, calitatea de laburistă şi identitatea britanică, legată, deci, de un scepticism european pronunţat.
În ceea ce mă priveşte, am formulat două întrebări. Prima viza relaţiile transatlantice: am întrebat-o dacă vede mai multe dificultăţi în colaborarea politică sau, dimpotrivă, în chestiunile de securitate în relaţia noastră cu partenerii atlantici. Drept răspuns, dna Ashton a reamintit doar că are o experienţă îndelungată în relaţiile transatlantice. E vorba de o experienţă în negocieri comerciale internaţionale.
A doua întrebare avea în vedere Parteneriatul estic: am întrebat-o pe lady Ashton cum vede acest Parteneriat în viitorul apropiat şi mai ales ce măsuri are în vedere în raport cu Moldova, o ţară în care venirea la putere a unui guvern pro-european poate s-o transforme într-un caz-test pentru această nouă politică? Răspunsul a fost vag, dna Ashton spunând ceva de tipul: Parteneriatul e important şi o voi ruga pe dna Ferrero-Waldner să spunem ce putem face în privinţa Moldovei.
Multe alte răspunsuri au semănat cu cele pe care mi le-a adresat mie.
Numeroşi membri ai Parlamentului au fost, de aceea, nemulţuimiţi, mai ales că aşteptau de la Înaltul reprezentant dacă nu acel mult-aşteptat număr unic de telefon la care răspunde Europa, măcar acoperirea impecabilă a unor teme de politică externă.
Dna Ashton a promis că până în ianuarie, când va veni la audieri împreună cu ceilalţi comisari din colegiul Barroso 2, va acoperi toate lacunele.