Sinteza Zilei

Cristian Preda invitat la Sinteza zilei (realizatori Mihai Gâdea şi Valentin Stan)
Antena 3, 26 mai 2009

Mihai Gâdea: Bună seara! Bine v-am regăsit la „Sinteza zilei”. O nouă seară, o ediţie, cred, interesantă, cel puţin. În studioul nostru în această seară sunt invitaţi domnul Cristian Preda, consilier prezidenţial, profesorul Cristian Preda, şi profesorul Valentin Stan, analist politic, un cunoscut al emisiunii noastre. Domnul Cristian Preda la „Sinteza zilei” pentru prima dată. Domnule profesor, sunteţi pe locul doi la alegerile pentru Parlamentul European.
Cristian Preda: Pe patru.
Mihai Gâdea: Eu am pus doi pentru că mă aştept ca Stolojan să se răzgândească şi în felul acesta veţi urca instantaneu şi dacă se răzgândeşte Stolojan se mai răzgândeşte cineva, că am văzut că domnul Stolojan are obişnuinţa de a se răzgândi, şi în felul ăsta am zis că…
Cristian Preda: A fost o surpriză asta. A fost o surpriză retragerea lui Stolojan.
Mihai Gâdea: A fost o surpriză?
Valentin Stan: S-a retras deja?
Cristian Preda: Ştiţi la ce episod mă refer.
Mihai Gâdea: Eu am citit, pregătindu-mă foarte atent pentru această întâlnire cu dumneavoastră …
Cristian Preda: Ştiu că sunteţi pregătit şi dumneavoastră şi domnul Stan, excelaţi prin pregătire.
Mihai Gâdea: Mulţumesc. Nu ştiu dacă e o ironie sau nu…
Cristi an Preda: Nu, fireşte.
Valentin Stan: Domnul Preda, fereşte şi apără!
Cristian Preda: Doar ştiţi că sunt direct, ne cunoaştem de 15 ani.
Mihai Gâdea: Şi am văzut că dumneavoastră aţi constatat că domnul Stolojan are această obişnuinţă a răzgândelii încă din 10 martie 2005. Spuneaţi Theodor Stolojan a plecat de la guvern după ce a refuzat să intre în cursa electorală în septembrie 1992, s-a întors în politică în 2000, devenind candidat la preşedinţie. Al treilea în cursa din acel an, Stolojan s-a retras din nou pentru o perioadă de circa doi ani ajungând apoi şef al PNL şi candidat la preşedinţia Alianţei DA, dar a renunţat iarăşi cu semnul exclamării la ambele poziţii cu câteva săptămâni înainte şi dacă pun lângă acest editorial, un alt editorial din 26 aprilie 2004, găsesc un alt citat destul de amplu despre Theodor Stolojan, „Stolojan riscă să devină problema principală a opoziţiei parlamentare de astăzi fiindcă dacă în 2000 a pierdut din capitalul de simpatie cu care a plecat la drum reuşind totuşi să împingă PNL în Parlament, în 2004 el pare incapabil să se ridice la cota partidelor care l-au desemnat candidat tocmai pentru a profita de pe urma sa.” Şi acum vine fraza care este…
Cristian Preda: Asasină.
Mihai Gâdea: Asasină, da… „Fără o veritabilă ambiţie politică, şters şi dominat de pasiune strict birocratică în relaţie cu PNL-ul, Stolojan poate diminua serios şansele de constituire a unei opoziţii solide”.
Cristian Preda: Da, domnule Gâdea, este adevărat că încă din 2002 am identificat această problemă pe care o avea Theodor Stolojan. Ăsta este şi motivul pentru care n-am intrat în PNL. Ţin minte, dacă-mi îngăduiţi această mică mărturisire, că am avut o lungă discuţie atunci cu prietenul meu, colegul domnului Valentin Stan de la Istorie, Adrian Cioroianu. El atunci a făcut pasul în PNL şi eu am spus că nu fac pasul în PNL, ba chiar glumeam, îi recomandam să stea lângă fax pentru că mă temeam că Theodor Stolojan îşi va da demisia prin fax, aşa cum făcuse Andrei Marga cu puţin timp înainte de la PNŢ. Asta mi-a adus ironiile lui Adrian Cioroianu şi e adevărat că şi în 2004 am susţinut că mai bun decât Theodor Stolojan este Traian Băsescu. Dacă vă uitaţi pe aceeaşi arhivă veţi descoperi de asemenea că imediat după turul I am spus că Traian Băsescu este câştigător într-un context în care foarte puţini pariau pe el, toată lumea credea că Adrian Năstase va învinge. Acum trebuie deosebit între situaţii pentru că din nefericire retragerea din 2004 a lui Theodor Stolojan a fost o retragere cauzată de o boală. Omul a avut o problemă de sănătate şi a trebuit să se retragă în acea clipă. N-a fost şi cazul abandonului, retragerii sau cum vreţi să-i spunem, dacă vreţi să fim şi mai precişi, a fost cazul renunţării la mandatul pe care-l încredinţase preşedintele, acela de a forma un guvern. Acum nu mai era deloc bolnav, din fericire pentru domnia lui, şi a considerat că nu este cazul să asume acum guvernarea, dar asta nu…
Mihai Gâdea: Domnule profesor, nu v-am invitat în această seară să discutăm despre Theodor Stolojan. Discutăm despre Stolojan în condiţiile în care se regăseşte pe aceeaşi listă cu dumneavoastră, iar dumneavoastră aţi intrat în PD-L, din ceea ce am citit şi pe blogul dumneavoastră, şi pentru a candida la europarlamentare. Nu cred că acesta este singurul motiv, însă unul dintre motivele pe care le-am găsit în …. de motive pentru a motiva prezenţa pe listele PD-L-ului este faptul că vreţi să candidaţi pentru Parlamentul European şi nu se putea altfel. În condiţiile astea însă, dumneavoastră ştiaţi că veţi intra, veţi fi pus alături de PD-L pe aceeaşi listă cu domnul Theodor Stolojan, cel care e cap de listă.
Cristian Preda: Nu ştiam asta, dar acum staţi puţin că dincolo de această situaţie să ştiţi că eu asum toate gesturile mele din trecut, eu nu am o problemă de faptul că aţi descoperit că în 2004…
Mihai Gâdea: Nu am descoperit, era un lucru pe care îl ştiam, iar faptul că sunteţi pe aceeaşi listă, pe mine m-a făcut să vă întreb în această seară dacă aveţi cumva vreo problemă să vă gândiţi poate domnul Stolojan cu două zile înainte de alegeri o să spună m-am răzgândit, nu mai candidez?
Cristian Preda: Ar fi regretabil să se întâmple aşa, doresc ca lucrul ăsta să nu se întâmple. Acum fiecare persoană are opţiunea lui, are slăbiciunile lui, lumea politică românească nu-i o lume de îngeri şi faptul că într-un moment sau altul ai o slăbiciune, faptul că o persoană ca mine sau altcineva spune că X e slab în acel moment, asta nu diminuează posibilitatea de a te găsi… pe acea listă. Dacă aş avea o problemă cu Stolojan cap de listă m-aş retrage, am o problemă, am o meserie cum ştiţi, mă şi chemaţi profesor, adică îmi spuneţi profesor, deci n-am o treabă.
Mihai Gâdea: Sunteţi… în continuare cred decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice.
Cristian Preda: Da.
Mihai Gâdea: Domnule profesor…
Cristian Preda: Puteţi să-mi spuneţi domnul Preda.
Mihai Gâdea: Pot să vă spun şi domnul consilier prezidenţial.
Cristian Preda: Prefer să-mi spuneţi Preda.
Mihai Gâdea: Dar asta mi se pare onorant, faptul că dumneavoastră aveţi acest grad academic de profesor universitar mi se pare absolut onorant.
Cristian Preda: Câştigat cu greu.
Mihai Gâdea: Nu se câştigă, nu poţi fii profesor universitar…
Cristian Preda: Nu se câştigă uşor, vă spun eu.
Mihai Gâdea: Aceia sunt chemaţi la emisiuni, dar la alte emisiuni, la „Urmărire generală”.
Cristian Preda: Nu, dar aveţi şi aici, că sunt în Parlament 40% doctori, după Parlamentul Rusiei avem cel mai slab Parlament din lume. Doar acolo se mai produc doctori pe bandă.
Mihai Gâdea: Nu suntem vinovaţi pentru asta.
Cristian Preda: Nu, Doamne fereşte, dar e bine să puneţi degetul pe rană, mai ales că, aşa cum vă spuneam, suntem record, adică avem puţine lucrări validate în plan internaţional, la nivelul comunităţii ştiinţifice din toate domeniile luate împreună. În acelaşi timp e o producţie, un abuz, în mod evident.
Mihai Gâdea: Domnule profesor…
Cristian Preda: Preda. Eu vă zic Gâdea, îmi ziceţi Preda. Sau să vă zic domnule realizator sau cum să vă zic?
Mihai Gâdea: Puteţi să-mi spuneţi cum doriţi dumneavoastră. Domnule Preda, n-am reuşit să urmăresc o emisiune, mi-a fost semnalată, am văzut şi pe nişte bloguri puncte de vedere pe care le-aş numi aşa generic revoltate cu privire la o comparaţie pe care dumneavoastră aţi făcut-o zilele trecute între domnul Coposu şi domnul Traian Băsescu, preşedintele României. Este o comparaţie evidentă pe care aţi făcut-o, şi în această seară aş vrea, dacă sunteţi de acord pentru început, să lămurim această chestiune şi dacă cei doi pot fi comparaţi poate putem să găsim comparaţii şi pentru alţii din actuala clasă politică. Aş vrea să dăm fragmentul respectiv din emisiune şi apoi să comentăm.

Cristian Preda: Aici vreau să vă spun ceva şi să-mi daţi voie să evoc acest moment pentru că e o zi specială, azi e 20 mai. 20 mai e data naşterii lui Corneliu Coposu. Corneliu Coposu ar fi împlinit astăzi 95 de ani. Deci îl invoc pe Coposu? Pentru că nimeni n-a fost până la Traian Băsescu atât de detestat pentru fermitatea convingerilor, pentru o anumită linie dreaptă precum Corneliu Coposu. Amintiţi-vă ura care se revărsa asupra lui Corneliu Coposu. M-am uitat zilele trecute pe presa din anii 1992-1995. După moartea lui Corneliu Coposu, cei care-l detestau au început să-l elogieze.
Radu Moraru: De bucurie că a dispărut, nu le mai era un adversar.
Cristian Preda: Nu fac decât să constat acest lucru. Acuzele care erau lansate la adresa lui Coposu, că vrea să distrugă ţara, că vrea s-o vândă, că vrea să distrugă, că vrea să aducă din străinătate nu ştiu ce, că nu-i un partener de dialog, că seamănă…
Radu Moraru: Dar nu e mult aici să comparaţi…?
Cristian Preda: Eu vă spun ce fac adversarii, nu compar, eu vă spun că nimeni n-a fost hulit până la Traian Băsescu precum a fost hulit Corneliu Coposu şi uitaţi-vă la acuze că sunt exact cele care se adresează acum, uitaţi-vă şi la adversari pentru că-i găsim în mare măsură aceiaşi. Sigur că s-au mai schimbat puţin trupele, unii care au pierdut între timp partide politice s-au raliat lui Ion Iliescu. Sunt lucid şi-mi aduc aminte pentru că eu am fost un simpatizant atunci al lui Coposu, în anii ăia, nu după moarte.
Radu Moraru: Ştiţi cine lansa acele acuze, exact ca astăzi că e duşman de ţară, că se dă cu străinii, că trădează…
Cristian Preda: Că seamănă doar discordie, că nu-i în stare de compromis etc.
Radu Moraru: Ştiţi cine? E în viaţă.
Cristian Preda: Cine, domne? Spuneţi-mi.
Radu Moraru: Viorel Hrebenciuc.
Cristian Preda: E acum Hrebenciuc…
Traian Radu Ungureanu: Nu e nimic întâmplător în felul în care ura se repartizează în România, mai ales ura de presă şi într-adevăr nu întâmplător ura s-a acumulat la modul paroxistic asupra a două persoane, atunci, la început şi astăzi, atunci era Corneliu Coposu, astăzi e Traian Băsescu, noi nu-l comparăm pe Coposu cu Băsescu, noi nu facem decât să…
Radu Moraru: Faceţi decât să arătaţi armele…
Traian Radu Ungureanu: …nu facem decât să identificăm un mecanism care-i acelaşi.
Cristian Preda: Încă un lucru interesant. Vă aduceţi aminte că exista o doamnă în anii 1990, o spun cu tot respectul, care conform aceloraşi ziare şi conform aceloraşi politicieni se ocupa cu discreditarea României, care vindea România ungurilor, care defăima România în străinătate, care falsifica tot ce era românesc şi meritoriu în ochii Occidentului. Numele acelei doamne era, o doamnă pe care o respect în continuare şi o voi respecta toată viaţa…
Radu Moraru: Doina Cornea.
Traian Radu Ungureanu: Doina Cornea.
Radu Moraru: Pot să spun aşa: Monica Macovei.
Traian Radu Ungureanu: Perfect.

Mihai Gâdea: Comparaţia care este făcută şi pe care aş vrea să vă propun s-o discutăm este între Corneliu Coposu şi Traian Băsescu şi între Monica Macovei şi doamna Doina Cornea. Sunt mulţi tineri care nu ştiu cine este Corneliu Coposu. Vă propun pentru un minut să vedem un fragment din probabil cel mai important documentar, nu probabil, cu siguranţă cel mai important documentar, este un documentar în opinia mea absolut excepţional realizat de către doamna Lucia Hossu-Longin din „Memorialul durerii” despre Corneliu Coposu şi apoi să ne întoarcem.

La 14 iulie 1947 am fost arestat…
Maniu era în celula numărul 2, eu eram în celula numărul 3 de la Malmaison…
Am fost condamnat la 25 de ani şi am executat 17 ani şi jumătate…
Soţia mea, Arlette, a primit şi ea 25 de ani de muncă silnică…
Am trecut prin Jilava, Gherla, Aiud, Craiova, Capul Midia, Rubla…
Fiecare celulă are muzica ei. Deschiderea şi închiderea puteau fi sesizate cu ascuţimea auzului ca să ştie ce celulă să deschidă.
34 de celule complet izolate. 4-500 de calorii pe zi. 8 ani nu am vorbit cu nimeni…
Am aşteptat 40 de ani căderea comunismului…

Născut la 20 mai 1916 în comuna Bobota, judeţul Sălaj. Facultatea de Drept din Cluj. Doctor în ştiinţe juridice. Secretar politic al lui Iuliu Maniu 1937-1947. Condamnat în lotul fruntaşilor ţărănişti pentru înaltă trădare a clasei muncitoare şi crimă contra reformelor sociale. După eliberarea din închisoare lucrează ca muncitor în construcţii. Între 1967-1989, organizează şi conduce în legalitate un nucleu al PNŢ. Afiliază partidul în 1987 la Internaţionala Creştin Democrată. 22 decembrie 1989, reînfiinţează în legalitate PNŢCD.

Mihai Gâdea: Corneliu Coposu, un om condamnat la 25 de ani de închisoare. A executat 17. În 8 ani nu a vorbit cu nimeni. Un destin greu de privit, dar de suportat, un om care s-a luptat cu regimul comunist şi care pentru convingerile sale şi pentru idealurile sale politice şi nu numai a stat închis timp de 17 ani şi vă dau doar 30 de secunde într-o declaraţie, cred, relevantă prin această comparaţie din domnul Traian Băsescu, o s-o dăm în foarte scurtă vreme, în emisiunea în care alături de Adrian Năstase a spus, „dragă Adrian, ce blestem este peste acest popor să aleagă între doi comunişti”.
Cristian Preda: Aşa este.
Mihai Gâdea: Poate fi făcută vreo comparaţie între Corneliu Coposu şi Traian Băsescu?
Cristian Preda: Da. Domnule Gâdea, aşa cum relevă şi filmul pe care l-aţi difuzat mai devreme, am spus foarte clar că nu compar cele două personalităţi pentru că am exprimat-o foarte precis, sunt două destine.
Mihai Gâdea: Mie mi se pare că aţi făcut-o.
Cristian Preda: Dacă-mi daţi voie, că am ocazia să explic încă o dată şi cred că veţi fi de acord cu mine că lucrurile pot fi văzute sau o anumită problemă poate fi văzută din această perspectivă. Eu am vorbit de ura care a fost îndreptată împotriva lui Corneliu Coposu şi eu o ştiu foarte bine pentru că eu am fost din ’90 simpatizantul acestei tabere politice, reprezentate de ţărănişti, reprezentate de penelişti. Am şi avut ocazia să-l cunosc pe Corneliu Coposu şi de altfel, dacă-mi daţi voie, am fost unul dintre puţinii care a evocat, înainte de momentul ăsta pe care l-aţi dat de emisiune, public figura lui acum când s-au împlinit 95 de la naşterea lui şi realmente cred că e o personalitate care trebuie înţeleasă, nu doar venerată, ci şi înţeleasă. Ceea ce am comparat, ceea ce am vrut să pun în evidenţă a fost faptul că, în ciuda acestui destin tragic, dramatic, pe care l-a avut Corneliu Coposu, el a fost obiectul unei serii de invective, de insulte nesfârşite, din clipa în care a reînfiinţat PNŢ-ul până la moarte. Brusc după moarte, şi am fost scandalizat atunci şi sunt şi acum scandalizat, s-au descoperit admiratorii lui Corneliu Coposu. După ce şapte ani de zile l-au umplut de noroi şi a fost nedrept lucrul ăsta şi cred că trebuie spus în continuare că-i nedrept. Ceea ce am spus însă în emisiunea respectivă a fost că n-am descoperit ca valul ăsta de ură, de invective să fie adresat altcuiva. Trebuia să fiu mai nuanţat că a mai fost cineva cu care am lucrat, preşedintele Constantinescu a fost şi el o bună bucată de vreme, mai scurt decât Corneliu Coposu, din 1989 în 1995, obiectul acestui tir, şi Emil Constantinescu a fost obiectul unui tir nesfârşit de invective şi de insulte. O spun cu regret pentru că eu cred că în lumea noastră politică e loc nu doar de invective, eu cred că trebuie să regăsim un simţ al încrederii în semenii noştri, trebuie să vorbim cu moderaţie, trebuie să introducem nuanţe, să fim fini în observaţia noastră şi să nu punem totul de-a valma. Mă bucur de altfel că-mi daţi ocazia să fac această precizare, şi urile pot fi comparate.
Mihai Gâdea: Urile pot fi comparate, dar ura faţă de Nicolae Ceauşescu în 1989 cred că era o ură mai mare decât cea manifestată…
Cristian Preda: Dar nu publică, eu am vorbit de ura publică.
Mihai Gâdea: Ura publică manifestată faţă de Adrian Năstase a fost o ură publică manifestată faţă de Adrian Năstase, faţă de Ion Iliescu.
Cristian Preda: Nu la aceste dimensiuni cu Coposu.
Mihai Gâdea: Nu la aceste dimensiuni, poate nu la dimensiunile cu Corneliu Coposu, dar la dimensiunea, dar a compara urile, de fapt dumneavoastră comparaţi persoanele, iar în momentul în care s-a terminat fragmentul respectiv, în momentul în care se vorbeşte despre Doina Cornea şi se compară la modul evident cu doamna Monica Macovei mie mi se pare de asemenea că această comparaţie este absolut exagerată. Doamna Monica Macovei era procuror în regimul lui Ceauşescu, doamna Doina Cornea era arestată la domiciliu în regimul Ceauşescu. Domnul Corneliu Coposu a avut un doctorat în ştiinţe juridice şi a intrat în puşcărie, domnul Traian Băsescu era la Anvers în perioada comunistă şi era bine merci. Comparaţiile n-au cum să stea.
Cristian Preda: Ba da. Am comparat urile şi v-am spus, eu ţin minte ce s-a întâmplat la începutul anilor ’90, ţin minte cum s-au desfăşurat campaniile electorale. Şi ieri sau alaltăieri vorbeam cu cineva care a făcut campanie în ’90 de la PNŢ şi-şi amintea, nu mai ştiu în ce judeţ, în Brăila, mi-a spus că s-a dus, l-au închis într-o maşină şi nu-l lăsau să iasă de acolo, deci lucrurile astea nu pot fi uitate şi i-am spus doar că urile…
Mihai Gâdea: Iertaţi-mă. Vă citesc din dumneavoastră că am transcriptul. „Nu mă gândesc la asta. 20 mai e data naşterii lui Corneliu Coposu. Ar fi împlinit astăzi 95 de ani. De ce-l invoc? Pentru că nimeni nu a fost până la Traian Băsescu atât de detestat pentru fermitatea convingerilor.”
Cristian Preda: Da. Corneliu Coposu era un om cu convingeri foarte ferme.
Mihai Gâdea: Şi Traian Băsescu este detestat pentru fermitatea convingerilor care sunt similare cu fermitatea convingerilor lui Corneliu Coposu?
Cristian Preda: Ştiţi, în filmul pe care l-aţi prezentat e altceva.
Mihai Gâdea: Domnule profesor, acum vă spun profesor că mă refer la o chestiune politică. Domnul Traian Băsescu era la stânga cu PD, mă refer ca şi curent politic, după care a venit la dreapta.
Cristian Preda: Aşa este.
Mihai Gâdea: Vi se pare fermitate în convingeri?
Cristian Preda: Da.
Mihai Gâdea: E fermitate…
Cristian Preda: Nu, staţi că-i vorba despre altceva.
Mihai Gâdea: Domnul Traian Băsescu a spus că PSD-ul este rău şi că trebuie să moară şi apoi face alianţă cu PSD-ul? Vi se pare fermitatea convingerilor?
Cristian Preda: Domnul Gâdea, nu mai puneţi atâta pasiune. Lămurim chestiunea.
Mihai Gâdea: Nu, discuţia e pasionată, discuţia cu dumneavoastră.
Cristian Preda: În filmul pe care l-aţi prezentat, în filmul care evocă figura lui Corneliu Coposu era o frază, aceste lucruri nu se învaţă la şcoală, istoria asta. În 2009 lucrurile astea se învaţă la şcoală. Se învaţă la şcoală între altele şi ajungem acum la punctul … al discuţiei, se învaţă la şcoală pentru că, în decembrie 2006, preşedintele statului s-a dus în Parlament, a condamnat comunismul şi între altele comisia care s-a ocupat de acest raport a propus elaborarea unui manual despre comunism şi acum copiii învaţă şi lui Corneliu Coposu i se face dreptate, dincolo de poziţionarea la stânga sau la dreapta la începutul anilor ’90. Eu cred că asta e foarte important şi daţi-mi voie să vă spun ceva.
Mihai Gâdea: Dacă dumneavoastră spuneaţi că i se face dreptate lui…
Cristian Preda: Că era vorba despre fermitatea convingerilor.
Mihai Gâdea: Spuneţi-mi dumneavoastră când să intervin.
Cristian Preda: Nu, vă spun ceva despre fermitatea convingerilor, m-aţi întrebat şi trebuie să vă răspund. M-aţi întrebat are Traian Băsescu convingeri ferme? Eu vă spun că are. Lucrez cu el de doi ani şi fiţi sigur că dacă n-avea convingeri democratice ferme eu nu eram lângă el. Era un parcurs în societatea românească care-mi interzicea să lucrez cu cineva care nu are convingeri democratice ferme. Dacă mă credeţi, bine, nu mă credeţi…
Mihai Gâdea: Aduceţi o nuanţă care ar putea să fie interesantă, însă citind acest fragment nu am cum să nu vă întreb, şi vă întreb, cred că pe bună dreptate în condiţiile în care până la urmă cereţi votul oamenilor pentru a deveni membru al Parlamentului European, pentru că nimeni nu a fost până la Traian Băsescu atât de detestat pentru fermitatea convingerilor…
Cristian Preda: Exact.
Mihai Gâdea: …în opinia mea a pune în aceeaşi frază pe Corneliu Coposu cu Traian Băsescu pentru fermitatea convingerilor, deci sunt două nume, cu fermitatea convingerilor, mie mi se pare că este o eroare.
Cristian Preda: Sunt puţini politicieni.
Mihai Gâdea: Şi vreau să vă spun repetându-vă argumentele pe care le-am dat puţin mai devreme, domnul Traian Băsescu a fost la stânga, s-a mutat la dreapta, domnul Traian Băsescu a luptat împotriva PSD-ului, apoi a girat o coaliţie alături de PSD şi aş putea să vă dau o serie întreagă de lucruri care nu arată niciun fel de fermitate în convingeri, ci mai degrabă un slalom printre tot felul de situaţii.
Cristian Preda: Da. Sunt două lucruri aici. Am pretenţia că într-o măsură mai mică sau mai mare cunosc lumea politică românească, deşi sunt angajat recent într-un partid, am totuşi o experienţă şi publică şi într-un fel sau altul am ajuns în contact cu oamenii ăştia, cred că-i cunosc. Sunt într-adevăr puţini oameni care au convingeri. Asta ţin să vă asigur. Sunt oameni care nu au convingeri, care au ambiţii, altceva decât convingeri, au ambiţii, care au resurse, unii dintre ei intră în politică pentru că au resurse şi vor să le multiplice, să le înmulţească, să facă… sunt puţini cei care au convingeri. Acum ceea ce descrieţi dumneavoastră sunt poziţionări. Poţi să ai convingeri foarte ferme şi să te poziţionezi într-un moment altfel decât o faci cinci ani mai târziu. De pildă, cazul coaliţiei de care vorbiţi. Eu în particular sunt cineva care din noiembrie 2007 spun că singura coaliţie rezonabilă pentru această ţară e o coaliţie de dreapta făcută de partidele care au un public de dreapta, PD-L şi PNL. Nu s-a putut face asta nici după alegerile europene din 2007, când a existat o oportunitate, nu s-a putut face nici după alegerile locale din 2008, când iarăşi dreapta divizată în PNL şi PD-L a avut majoritate, nu s-a putut face o asemenea coaliţie… inclusiv după eşecul referendumului de suspendare. A propus atunci refacerea coaliţiei de dreapta în jurul PNL – PD-L cu prim-ministru de la PNL, altul decât Tăriceanu, într-adevăr avea această exigenţă. Deci preşedintele a fost în această convingere că e nevoie de o guvernare de dreapta. N-au vrut liberalii, din nefericire, de la PNL, n-au vrut, sunt primul care o regret, cred că o regretă şi preşedintele şi a şi spus-o zilele trecute într-o formă sau alta. Fermitatea convingerilor ţine de acest proiect politic, calculele care te duc să faci până la urmă o alianţă cu PSD pentru că în momentul ăla odată cu refuzul liberalilor altă soluţie de guvernare nu exista decât una minoritară, asta era alternativa şi cine-şi dorea în momentul ăla o guvernare minoritară? Cine ar fi acceptat acest lucru? Şi în clipa aia s-a născut urgenţa, necesitatea unei asemenea coaliţii, dar asta nu înseamnă că n-ai convingeri ferme. Asta înseamnă că în momentul cu pricina calculul pe care l-ai făcut nu a fost cel pe care l-au făcut şi adversarii. Eu zic că-i regretabil pentru că de altfel PNL a refuzat atunci intrarea la guvernare pentru că a ţinut prea mult de Tăriceanu, după care trei luni mai târziu l-au evacuat, l-au pus pe Crin Antonescu în fruntea partidului. E păcat de acest calcul şi o spune cineva care are aceste convingeri liberale şi crede că acum dreapta trebuie să fie la guvernare, dar nu este. Asta înseamnă că n-am convingeri ferme?
Mihai Gâdea: Nu ştiu, v-am pus o întrebare…
Cristian Preda: Sper că v-am şi răspuns.
Mihai Gâdea: În mod evident.
Cristian Preda: Dar îl neglijaţi pe domnul Stan, oboseşte acolo.
Mihai Gâdea: Domnul Stan cred că aşteaptă cu foarte mult interes motivul pentru care-l invit…
Cristian Preda: Suntem colegi la Universitate, predă şi dânsul.
Mihai Gâdea: Ştiu, am auzit.
Valentin Stan: Vedeţi, domnul Gâdea nu ştie ce vrea.
Cristian Preda: Da.
Valentin Stan: Mulţumesc, domnul Gâdea. Domnul Preda, este o plăcere să avem un dialog împreună.
Cristian Preda: Şi pentru mine.
Valentin Stan: Şi chiar pe undeva se simţea nevoia.
Cristian Preda: Unei împrospătări…
Valentin Stan: Nu neapărat. Nu despre asta era vorba, că de altminteri sunteţi destul de coclit în politică pentru a nu mai fi cazul să vorbim despre secvenţe proaspete. Asta ar fi, stau prea aproape de dumneavoastră. Ideea este în felul următor, pentru că avem de-a face cu un dialog civilizat şi din punctul meu de vedere este extrem de interesant ceea ce oferiţi dumneavoastră ca aş spune eu opţiune pentru electorat şi aici aş avea în atenţie trei componente a ceea ce vă defineşte la momentul ăsta. Înainte însă de a spune asta, aş vrea să fac o aserţiune relativ modestă apropos de discuţia pe care aţi avut-o cu domnul Gâdea şi comparaţia între domnul Băsescu şi…
Cristian Preda: Între uri.
Valentin Stan: Între uri şi într-o anume formalizare, nu neapărat extrem de adecvată sau aplicată pe ştiinţa pură, aşa-numita extrapolare factuală sau extindere ilicită cum i se mai spune în sociologie, există întotdeauna un risc şi, de pildă, în politică treaba asta s-a văzut, atunci când vrei să faci tipul ăsta de comparaţii între stări alocate unei personalităţi politice sau istorice. De pildă, în 2003, ministrul de justiţie din Germania, era cazul intervenţiei militare americane în Irak, Germania era împotrivă, ministrul de justiţie a făcut o astfel de comparaţie exact în stilul dumneavoastră, spunând că nu consideră valabilă oferta americană. Formularea era cu trimitere directă la faptul că aşa ceva a oferit şi Hitler la un moment dat şi se referea strict la faptul că la un moment dat vizualizezi un pericol care nu există. Asta poate să fie … Această comparaţie nu avea nimic ofensator la adresa lui George W. Bush, era vorba de ceea ce a oferit Bush, de ceea ce a oferit Hitler la un moment dat…
Cristian Preda: Ştiu cazul.
Valentin Stan: Exact, ministrul justiţiei. Deci este întotdeauna un risc aici dacă ne poziţionăm în interiorul…
Cristian Preda: E adevărat.
Valentin Stan: …componentei politice de raportare la ceea ce spuneţi dumneavoastră, altminteri perfect licit şi legitim dintr-un anume punct de vedere. Pe mine mă interesează mai mult să revenim la discuţia cu privire la oferta dumneavoastră. Mi se pare extrem de interesant. Ar fi trei dimensiuni. Dumneavoastră sunteţi un om politic acum într-un partid, este vorba de PD-L, este o opţiune pe care v-aţi asumat-o, pe de altă parte, veniţi dintr-o zonă de loialitate faţă de preşedintele Băsescu, ceea ce iarăşi este semnificativ, mai ales pe componenta de adeziune la un nivel de discurs pe care vi-l asumaţi politic şi a treia chestiune care mi se pare extrem de interesantă, şi mi se pare cu atât mai interesantă cu cât nu avem o discuţie suficient de, aş zice eu, edificatoare din acest punct de vedere, este vorba de ceea ce oferiţi dumneavoastră ca perspectivă europeană, pentru că veţi merge în Parlamentul European. Cred că este nemaipomenit să oferim oamenilor o oportunitate să vă cunoască din această perspectivă. Deci cum vedeţi Parlamentul European, ce puteţi face acolo pentru România? Înainte însă aş vrea să intrăm în miezul acestor teme fără a le compartimenta arbitrar şi, de pildă, dacă ne daţi cartonul 11 pe ecran ar fi foarte interesant. E foarte semnificativ. Un personaj istoric, domnule Preda, Sir Harry Waton, care a dat prima definiţie diplomaţiei, pe vremea lui în secolul XVII nu exista aşa ceva, oamenii erau ambasadori, nu erau diplomaţi, dumneavoastră veniţi din diplomaţie şi e foarte interesant acest aspect. Omul definea diplomatul în felul următor, spunea un diplomat este un om cinstit, trimis în străinătate să mintă în folosul ţării lui şi întrebarea mea, parafrazând oarecum pe sir Waton, este legată de ceea ce trebuie să fie la un moment dat consilierul prezidenţial. Dumneavoastră plecaţi de acolo spre Europa. De pildă, în SUA, un domn pe care eu şi cu domnul Gâdea îl iubim foarte mult, este vorba despre regretatul Tommy Snow, avea obiceiul să meargă în emisiuni televizate să-l critice pe preşedintele Bush. Era consilierul preşedintelui Bush şi purtătorul de cuvânt oficial la Casa Albă. Domnul Bush făcea erori, vorbea aiurea, ştiţi bine. Domnul Tommy Snow nu ezita să-l critice. Întrebarea mea parafrazându-l pe Sir Harry Waton este, domnule Preda, oare consilierul prezidenţial în România este un om cinstit, trimis în viaţa politică românească să mintă în folosul preşedintelui? E o întrebare. Şi ar fi interesant de văzut în ce măsură aşa ceva se întâmplă şi care este dimensiunea socială utilă a acestuia. Şi rog din regie dacă se poate să ni se dea pe ecran cartonul numărul cinci. Cartonul numărul cinci este un extras din ziarul „Adevărul” din 2007 cu privire la un incident care a agitat foarte mult lumea. Vă citesc eu oricum chiar dacă nu se vede bine, deci dumneavoastră spuneţi răspunzând la următoarea întrebare, ce faceţi dumneavoastră din poziţia de consilier prezidenţial când şeful statului are ieşiri foarte personale faţă de presă? Dumneavoastră ce-l sfătuiţi? Dumneavoastră spuneaţi acolo, este transcriptul, de fapt nu e transcriptul că era un interviu, nu ştiu dacă l-aţi vorbit sau l-aţi scris, spuneţi aşa: „Referitor la ultima declaraţie care a stârnit atâtea reacţii, situaţia este ilustrativă pentru un anumit tip de producere a discursului public. Este evident că în declaraţia de ieri”, fac o paranteză aici, declaraţia era cu hai s-o facem pe birou, dumneavoastră însă spuneţi cu totul altceva aici, ziceţi aşa: „…preşedintele a spus ironic după ce a subliniat că nu poate face o declaraţie despre moţiune acolo, la insistenţele presei a spus”, şi vedeţi sunt ghilimelele ziarului, „ce aţi vrea, să vin în biroul din redacţie să facem declaraţia? Nu am de ce să mă ascund după cuvinte”. Domnule Preda, asta spuneţi dumneavoastră în „Adevărul”, ceea ce mi se pare absolut OK şi acum vă invit în câteva secunde să ascultăm două documente sonore, un document este ce spune doamna Sorina Matei despre ce a zis Băsescu şi pe urmă ce spune domnul preşedinte, deci domnul preşedinte imediat după ce ne povesteşte Sorina Matei ce s-a întâmplat acolo. „Prima întrebare i-am adresat-o preşedintelui şi l-am rugat să spună dacă astăzi totuşi va face la Bucureşti acea declaraţie de presă, iar răspunsul a fost: nu, vin direct la tine în birou şi o facem. Ei bine, la auzul acestor cuvinte n-am mai avut nicio replică, nicio întrebare”. Deci asta spune Sorina Matei care era subiectul sau obiectul acelei ieşiri a preşedintelui. Şi acum atenţie ce spune preşedintele. „Traian Băsescu: Vin direct la birou la tine s-o facem”. La vremea aia întreaga presă a sesizat că aceasta era o ieşire incalificabilă a preşedintelui. Putea fi o scăpare de limbaj cum se spune în limbajul anglo-saxon care defineşte stări de genul ăsta. Dumneavoastră însă aţi ieşit public, într-un interviu şi aţi oferit o cu totul altă versiune a ceea ce a spus preşedintele. Ideea este, din punctul ăsta de vedere, şi parafrazându-l pe (…) şi mergând pe rolul, esenţa, importanţa şi semnificaţia jobului, un consilier prezidenţial, pentru că dumneavoastră dacă l-aţi consiliat până acum pe preşedinte, de-acum încolo veţi consilia poporul român şi instituţia comunitară… E un sfat pe care-l veţi da cu aplicare şi cu inteligenţă. Este important şi interesant de văzut până unde puteţi merge în a acoperi, improviza, aduce un aport de acest tip care nu se pupă cu adevărul atunci când e vorba de a apăra o persoană, o idee, fie ea mare, fie el preşedinte.
Cristian Preda: E o situaţie interesantă cea pe care o evocaţi. Lucrurile cred că trebuie distinse. Aţi pornit de la chestiunea diplomaţiei şi de la această relaţie posibilă între a minţi şi a-ţi sluji ţara.
Valentin Stan: Sau preşedintele.
Cristian Preda: Ţara şi o variantă este a sluji preşedintele. Atunci când e vorba de ţară sigur că e una din marile dezbateri din lumea diplomaţiei. Cum aţi menţionat şi dumneavoastră, am o mică experienţă de vreo 4 ani cu mediile diplomatice şi ştiu ce înseamnă de fapt a lucra ca diplomaţii. Stăm departe totuşi de viziunea de secol XVII sau de secol XIX în diplomaţie. Ăsta-i un lucru. Acum, chestiunea consilierilor, aici să-mi daţi voie, o spun cu oarecare jenă că nu vreau să vin să par aici un erou, eu mă recomand mai degrabă ca un cetăţean oarecare din Berceni decât ca un erou al politicii româneşti, dar să ne înţelegem bine. Eu am lucrat cu doi preşedinţi, şi cu preşedintele Constantinescu, şi cu preşedintele Traian Băsescu.
Valentin Stan: O să ajungem şi acolo.
Cristian Preda: Eram convins. Dar cum v-am spus la început eu îmi asum tot ce-am făcut. Nu-mi este ruşine cu lucrurile pe care le-am făcut, mai ales că am trudit ceva. Acum, să ştiţi că e o experienţă interesantă. Şi aş dori să aveţi această experienţă pentru că e o oportunitate de a învăţa. Ba chiar am făcut-o această experienţă pentru prima dată după ce am devenit doctor în ştiinţe politice. De altfel ăsta-i şi motivul pentru care preşedintele Constantinescu m-a chemat. Nu eram un băiat de casă. Eram cineva care-şi luase doctoratul în Franţa şi care venise în ţară să construiască ceva aici. Şi preşedintele mi-a dat această şansă. Şi acum, preşedintele Traian Băsescu m-a chemat să lucrez cu dânsul după ce făcuse doi ani la MAE, m-am ocupat de francofonie, de sommaut etc. Vă spun asta pentru că ecuaţia e mult mai complicată decât a minţi sau a nu minţi, a coafa sau a nu coafa. Şi acum, eu vă spun ceva. Responsabilitatea politică, aşa cum am văzut eu, în relaţia cu aceşti oameni, întâmplarea a făcut să mai cunosc şi prim-miniştri, şi preşedinţi ai altor ţări. Şi am cred, posibilitatea de a spune că am înţeles ceva din această ecuaţie politică. Este sigur, o problemă asta, cum coafezi, cum amenajezi, cum explici unei prese care e în mod natural foarte curioasă, cum explici anumite gesturi. Dar există lucruri mult mai interesante decât asta. Nenorocirea ştiţi care este? Nenorocirea este că un consilier, în felul în care este conceput el într-o administraţie precum cea românească – nu în cea americană unde e o cultură publică diferită, unde presa reacţionează altfel – într-o cultură publică precum cea românească un consilier învaţă multe, dar poate spune foarte puţin public. Şi daţi-mi voie să cred că este o atitudine onestă. Eu cred că şi sub preşedintele Constantinescu şi sub preşedintele Traian Băsescu le-am spus amândurora, foarte franc ce credeam despre gesturile lor publice, despre felul în care au reacţionat uneori, în raport cu presa. N-am să evoc niciodată public acest lucru pentru că ţine nu doar de loialitate. E o chestiune care ţine de bun-simţ. Şi nu l-am criticat public niciodată pe preşedintele Constantinescu, nu l-am criticat niciodată public pe preşedintele Traian Băsescu. Pentru că mi se pare absolut necesar să-l critici pe preşedinte când lucrezi cu el, chiar dacă nu o poţi spune public şi nu poţi capitaliza mediatic…
Valentin Stan: Atunci să mai lămurim un lucru interesant.
Cristian Preda: Aţi înţeles sper care-i poziţia mea.
Valentin Stan: Sper că am înţeles. Acum nu pot să fiu foarte…
Cristian Preda: Voiam să nu fiţi nemulţumiţi sau nesatisfăcuţi de…
Valentin Stan: Sunt foarte mulţumit, mai ales că nu aţi răspuns la întrebarea mea. Dar e OK. Am reţinut tot ceea ce aţi spus.
Cristian Preda: Am simţit eu ceva din zâmbetul dumneavoastră. Oarecare satisfacţie. Dar sunt aici ca să vă lămuresc.
Valentin Stan: Ştiu. Şi noi suntem foarte bucuroşi că sunteţi aici.
Cristian Preda: Sunt convins. Mă aşteptaţi de mult…
Valentin Stan: Nu demult, de o jumătate de oră… Domnul Preda, aţi menţionat de mai multe ori şansa dumneavoastră şi cred că a fost o şansă, eu am un respect deosebit pentru domnul preşedinte Constantinescu, de a lucra într-o primă fază cu domnul preşedinte Constantinescu, apoi sigur, cu domnul preşedinte Traian Băsescu. Aici e o mică problemă. Şi am să v-o prezint, cu rugămintea ca dumneavoastră să vă referiţi la ea după aceea. Cazul dumneavoastră este foarte special. E oarecum unic. Ar mai fi cineva tot la Preşedinţie astăzi. Cazul unic este acela că dumneavoastră aţi fost consilierul unui preşedinte, după aceea consilierul unui alt preşedinte care i-a urmat preşedintelui, nu imediat, dar i-a urmat în funcţie…
Cristian Preda: Da, doi din trei.
Valentin Stan: Mă refer la cei doi cu care dumneavoastră aţi avut şansa să colaboraţi.
Cristian Preda: Da. Cei doi preşedinţi democratici de după 1989.
Valentin Stan: Domnul Constantinescu şi domnul Traian Băsescu. Şi este foarte spectaculos faptul, repet, unic, că dumneavoastră în calitate de consilier al lui Emil Constantinescu aţi participat sigur, alături de domnia sa pe o relaţie de loialitate pe care v-o asumaţi într-un anume univers politic care s-a consumat la vremea respectivă, după aceea aţi reprodus – la altă scară – aceeaşi relaţie de loialitate cu preşedintele Traian Băsescu, dar contextul este foarte interesant pentru că acest preşedinte, faţă de care sunteţi loial acum, îl acuză de încălcarea intereselor româneşti, de trădare, pe celălalt preşedinte al cărui consilier de asemenea aţi fost. Chestia asta e unică, nu există în istorie. În orice administraţie, fie că-i vorba de Franţa, de SUA, fie că-i vorba de orice altă ţară din lumea democratică identificabilă, nu există o situaţie în care un consilier al unui preşedinte vine consilierul următorului preşedinte care-l acuză de trădare pe celălalt. În democraţii aşa ceva nu există. Şi acum, dumneavoastră chiar aţi venit şi mi s-a părut interesant că aţi făcut acest lucru. Aţi venit şi aţi prezentat pe blogul dumneavoastră, aţi şi reluat acum…
Cristian Preda: Mă bucur că sunteţi un alt cititor.
Valentin Stan: Da, şi-mi face plăcere. Pe blog aţi venit şi aţi dat explicaţii, pe 12 mai… Constantinescu şi Băsescu, aşa se numeşte postarea. Şi spuneţi aici, referindu-vă la şansa de a lucra cu cei doi preşedinţi… iată: atunci când un preşedinte democrat te invită să lucrezi cu el e greu să refuzi. Experienţă politică dobândită în asemenea împrejurări este colosală. Şi sigur, dumneavoastră vă referiţi la Traian Băsescu, omul care şi-a asumat guvernarea CDR în epocă. Daţi o serie întreagă de detalii aici. Mi se pare foarte interesant. Dar domnul Cristian Preda, aşa cum v-am spus, ţinând cont că dumneavoastră vă aflaţi într-o componentă de loialitate faţă de preşedinte, atât prin contribuţia dumneavoastră la demersul politic în cadrul acelei administraţii prezidenţiale cât şi din perspectiva a ceea ce oferiţi unor oameni care trebuie să aibă încredere în dumneavoastră şi vom ajunge imediat la oferta politică pe traseul preşedinte-partid-Parlamentul European, apare această problemă – am să vă arăt acum care – şi sigur, va trebui să exprimaţi un punct de vedere de vreme ce aţi fost consilierul celor doi preşedinţi. Şi repet, vă aflaţi în această situaţie unică.
Cristian Preda: Sunt unic, da, aşa este.
Valentin Stan: Deci domnul Preda, ascultaţi cum caracterizează preşedintele loialităţii dumneavoastră, pe preşedintele loialităţii dumneavoastră celălalt. Şi sigur, e interesant de văzut. Iată: „Traian Băsescu: N-aş vrea să spun că am exagerat puţin iar astăzi, cei care au exagerat mai au şi gura mare ştii, şi semnau tratate cu Ucraina dictate de Kiev”. Fac o paranteză. Ştiţi ce înseamnă asta, să semnezi un tratat dictat de altă putere. Mergem mai departe. „Traian Băsescu: … în postura de slugi absolute. Că uite, am intrat în…”. Deci preşedintele Emil Constantinescu e sluga absolută a Kievului, domnule Preda. Mergem mai departe. „Traian Băsescu:… am fost şi în UE fără să avem tratat cu Republica Moldova. Dar, interesul era intrarea în NATO dar trebuia negociat altfel”. Atenţie, încă un lucru foarte interesant şi care ţine de… „Traian Băsescu: Rabd de prea mulţi ani obrăznicia unora care şi-au dat ţara pe nerăsuflate”. Poftim?
Cristian Preda: Am înţeles domnul Valentin Stan.
Valentin Stan: Asta este, atenţie… sigur, şi domnia sa continuă cu interesul naţional după uşă. Ascultaţi! „Traian Băsescu: Au lăsat interesul naţional după uşă”. Deci domnul Preda şi vă las imediat să interveniţi. Dumneavoastră sunteţi în situaţia perfect surprinzătoare, v-a trebui s-o definiţi dumneavoastră în termeni mai aplicaţi decât pot eu s-o fac, unică, de a fi loial faţă de două concepte care după cum vedeţi se confruntă nu la nivel de idei, nu cum facem noi aici la masă, într-o manieră plină de civilitate, pe argumente, atenţie, pe apfotegme ce te trimit direct într-o zonă în care politicul se înnegurează imediat. Trădare, neglijarea interesului naţional, slugi ale unei puteri străine. Vă rog domnul Cristian Preda.
Cristian Preda: Da. Sunt două lucruri pe care aş vrea să le relev aici. Atunci când am vorbit despre relaţia cu cei doi preşedinţi aţi văzut că am făcut-o în termeni precişi, care ţin de un anumit parcurs academic etc. Acum, loialitatea mea fundamentală este legată de loialitatea faţă de statul român şi dacă vreţi, într-o concepţie… eu sunt mai francofon aşa, într-o concepţie mai degrabă franceză, cred că am o datorie faţă de spaţiul public şi faţă de lumea…
Valentin Stan: Vă detaşaţi de amândoi?
Cristian Preda: Staţi un pic, vă explic imediat. Amândoi au fost şi sunt cred, animaţi de convingeri democratice. Şi preşedintele Constantinescu, şi preşedintele Traian Băsescu. Asta şi face diferenţa în raport cu cel de-al treilea preşedinte postcomunist, cel care pe vremea când noi eram studenţi sau dumneavoastră cred că terminaserăţi că sunteţi cu un an sau doi mai mare…
Valentin Stan: Poate chiar mai mult. Cum a căzut la cântar, ştiţi…
Cristian Preda: Da. Veneau minerii domnul Stan. Eu nu uit episodul ăsta, că trebuia să dăm examenele…
Valentin Stan: Nimeni nu-l uită.
Cristian Preda: Uită că unii îl uită. Acum, avem într-adevăr în România o problemă de poziţionare în raport cu adversarii şi cu partenerii. Şi am observat-o în multe situaţii. Am observat-o şi în interiorul coaliţiei care a guvernat România în 1996-2000, am observat-o şi în interiorul coaliţiei din 2004-2007 ca şi în perioada 2007-2008. Avem o mare problemă de poziţionare. Atunci când e vorba de spaţiul politic şi de calcul în raport cu Guvernul, respectiv opoziţie. Chestiunea care cred că ar merita atenţia noastră, dincolo de nivelul limbajului, de felul în care se adresează unii altora, politicienii noştri, chestiunea pe care cred că ar trebui s-o luăm în seamă este de fapt următoarea aş zice. Nu atât relaţia personală, care e uneori nervoasă, uneori e animată de…
Valentin Stan: Relaţia personală dintre cine şi cine?
Cristian Preda: Dintre politicieni. Ştiţi fenomenul care mă miră pe mine?…
Valentin Stan: Eu credeam că vă referiţi la cei doi preşedinţi şi la dumneavoastră.
Cristian Preda: Am să vă spun ceva. Puţini sunt cei care-şi asumă guvernarea 1996-2000. Puţini. Foarte puţini. Uitaţi-vă pe aceleaşi documente pe care le-aţi citat…
Valentin Stan: Credeam că veţi spune ceva despre preşedintele Traian Băsescu, preşedinte care-l declară trădător pe Emil Constantinescu. Şi dumneavoastră între cei doi. Că aia am citit-o eu de pe blog. E clară.
Cristian Preda: Vă lămuresc imediat. Puţini sunt cei care-şi asumă guvernarea 1996-2000. Între aceşti puţini sunt doi pe care i-aţi citat adineauri. Preşedintele Constantinescu şi preşedintele Traian Băsescu.
Valentin Stan: Numai o secundă vă întrerupt. Ştiţi că toată această instrumentare în tehnica discursului de tip politic nu este făcută cu ideea de a produce conversaţie. Ştiţi că multă lume este înclinată să creadă…
Cristian Preda: Eu voiam să vă atrag atenţia asupra acordurilor esenţiale şi asupra dezacordurilor care pot fi mai mărunte. Cred că-i mai important să fii de acord asupra calităţii guvernării 1996-2000 decât asupra chestiunii tratatului cu Ucraina.
Valentin Stan: Sunt de acord. Însă de ce vă rog eu să interveniţi mai aplicat. Pentru că multă lume are senzaţia că această pendulare între doi preşedinţi…
Cristian Preda: Ce pendulare?
Valentin Stan: O pendulare… am spus unii au această impresie. Ar putea să ducă, nu-i aşa?… cu gândul că ceea ce aţi făcut dumneavoastră poziţionându-vă la fel pe o relaţie de loialitate cu un preşedinte care-l acuză de trădare pe celălalt, este o altă formă de arivism. Or, aici ar trebui să explicaţi mai atent pentru că simpla plasare în levitaţie…
Cristian Preda: Domnul Valentin Stan, vă sunt recunoscător pentru grija pe care o aveţi pentru mine…
Valentin Stan: Da, sunt foarte grijuliu.
Cristian Preda: Şi vă solicit cu toată deferenţa necesară să folosiţi termeni…
Valentin Stan: Nu este părerea mea. Vă rog să mă scuzaţi, dar nu-i părerea mea.
Cristian Preda: Eu am încercat să vă explic că putem vedea aceste chestiuni diferite cu o grilă diferită. Putem vedea acordurile fundamentale. Şi mie mi se pare, de pildă, că dincolo de poziţionarea faţă de tratatul cu Ucraina, e mai important să vedem liniile de forţă care din 1990 încoace ne conduc la o anumită viziune politică. Şi v-am spus, deosebesc de pildă tabăra în care intră preşedintele Constantinescu şi preşedintele Traian Băsescu de tabăra în care deocamdată nu e decât un actor şi anume Ion Iliescu. Pentru că doi cred eu, au fost preşedinţi animaţi de convingeri democratice şi celălalt nu. Doi sunt cei care-şi asumă guvernarea 1996-2000 în timp ce…
Valentin Stan: Am înţeles. Probabil că domnul Emil Constantinescu nu-i foarte fericit că l-aţi pus în tabără cu Traian Băsescu, dar e OK.
Cristian Preda: Cred că avem fiecare în parte dreptul la o lectură. Ceea ce v-am spus că-mi interzis, pentru că mi se pare o chestiune de decenţă, este să fac pe deşteptul cum se spune, iertaţi-mi tipul ăsta de limbaj…
Valentin Stan: Eu vă iert.
Cristian Preda: … după ştiţi… mulţi viteji se-arată. După război.
Valentin Stan: Eu v-am iertat, nicio problemă.
Cristian Preda: Vă spun eu, e o listă întreagă de persoană care au fost intimi cu preşedintele Constantinescu, care au fost intimi şi cu preşedintele Traian Băsescu şi care pe urmă ori pozează public în independenţi absoluţi ori dau lecţii după ce lecţiile pe care le-au dat au condus pe drumuri greşite. Eu nu sunt în acest caz. Dacă vi se pare semnificativ luaţi-o-n seamă. Cred că problemele trebuie puse în aceşti termeni. Hai să vedem acordurile fundamentale.
Valentin Stan: OK. Sunt de acord. Eu cred că am înţeles până aici.
Cristian Preda: În privinţa modernizării ţării, în privinţa europenizării ţării…
Valentin Stan: Dacă-mi permite domnul Mihai Gâdea… vreţi să interveniţi?
Mihai Gâdea: Eu aş vrea să intervin să cer o pauză de publicitate.
Valentin Stan: Făceţi-ne această plăcere!
Mihai Gâdea: Publicitate. Revenim în scurtă vreme. Am revenit. În această seară este invitat domnul Cristian Preda, consilier al preşedintelui Traian Băsescu, candidat pentru Parlamentul European. În mod evident, aceasta vă aduce un bine, faptul că sunteţi consilier al preşedintelui, dar vă poate aduce şi anumite întrebări sau critici.
Cristian Preda: Sigur. Exemplificaţi vă rog.
Mihai Gâdea: Nu, nu vreau decât…
Cristian Preda: Păi sunt aici. Să ştiţi că mie-mi place foarte mult dialogul. Câtă vreme e civilizat…
Mihai Gâdea: V-aţi simţit bine până acum?
Cristian Preda: Bineînţeles. Dar noi ne cunoaştem, nu mă aşteptam să fie inconfortabil.
Mihai Gâdea: Absolut.
Cristian Preda: Şi ştiţi că sunt un om al dialogului.
Mihai Gâdea: Ştiu asta, apreciez, cred că sunteţi…
Cristian Preda: Şi-mi şi place să fiu împotriva curentului şi chiar să răspund unor întrebări provocatoare.
Mihai Gâdea: Nu cred că am avut întrebări într-atât de provocatoare.
Cristian Preda: Dar vă rog!
Mihai Gâdea: Dacă pe preşedintele Traian Băsescu l-aţi comparat cu Corneliu Coposu…
Cristian Preda: Urile.
Mihai Gâdea: Nu. Eu nu pot să nu citez…
Cristian Preda: Sunt aici ca să nuanţez.
Mihai Gâdea: … dacă insistaţi. „Pentru că nimeni nu a fost până la Traian Băsescu atât de detestat pentru fermitatea convingerilor”. Eu cred că pentru fermitatea convingerilor îi asemănaţi. Dacă pe domnul Traian Băsescu aşadar, în această ecuaţie îl comparaţi cu domnul Coposu cu cine l-aţi compara pe domnul Mircea Băsescu care l-a ameninţat cu moartea pe domnul Mugur Ciuvică?
Cristian Preda: E un episod care nu e foarte simpatic. Eu îl ştiu în particular şi pe Mugur Ciuvică, am fost colegi la Cotroceni. Acum, dacă-mi daţi voie aş spune care sunt atitudinile mele legate de presă în general. Nu doar în emisiunea dumneavoastră am fost invitat de-a lungul anilor, am colaborat mult cu presa, nu pot spune că am o mare experienţă, dar am scris totuşi, ştiu această lume şi cred că şi oamenii politici, şi oamenii publici, şi ziariştii dacă-mi îngăduiţi, ar câştiga foarte mult dacă ar fi ceva mai destinşi. Impresia mea este că în România există multă încrâncenare. Oamenii sunt crispaţi. Şi acum e o atmosferă pe care vă mărturisesc, m-aş bucura s-o lăsăm cumva în urmă. O atmosferă în care se combină tristeţea, destinele dramatice ale unor oameni. Sunt şi în Bucureşti şi în ţară oameni care o duc foarte rău. Şi care adaugă acestei vieţi dificile un fel de încrâncenare care nu-i bună. Asta se traduce la nivelul relaţiilor dintre… în public, la nivelul relaţiilor dintre oameni. Şi e păcat. Adică eu cred, aşa cum vă spuneam, că trebuie să ai un soi de prezenţă de spirit în primul rând şi un anumit respect pentru semenii tăi, fără a fi cineva foarte (…), eu cred că semenii noştri merită respectul nostru şi…
Mihai Gâdea: Din răspunsul dumneavoastră înţeleg că episodul cel puţin vă jenează.
Cristian Preda: Sunt multe alte episoade din politica românească care mă jenează, la fel ca şi acesta. Şi cred că dincolo de faptul că este vorba de un ziarist, cred că în general nu trebuie să vorbim aşa semenilor noştri. Nu cred că trebuie să mizăm pe iritarea lor, pe prezumţia de vinovăţie. Eu sunt partizanul unei societăţi care…
Mihai Gâdea: Acum iertaţi-mă, faptul că fratele preşedintelui poate să fie iritat de o informaţie de presă într-atât încât să sugereze că ar putea să-i facă un loc de veci pe acel teren, iritarea sau orice iritare pe care o sugeraţi nu poate să primească un răspuns de tipul ăsta. Orice iritare din lume. Cu atât mai puţin ce a făcut domnul Mugur Ciuvică cu acea dezvăluire. Dacă vorbim despre această situaţie. Dar nu vreau să…
Cristian Preda: Nu sunt eu aici să judec pe fratele preşedintelui sau pe altcineva. Aş vrea să vă spun ceva. M-aş bucura să găsim atmosfera pe care o vedem în societăţile europene şi anume o atmosferă în care critica e tăioasă, dacă vă uitaţi în presa din Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, critica e tăioasă şi mai ales critica oamenilor politici. Dar în acelaşi timp n-ai sentimentul că te afli în faţa unei lupte în care adversarul este răul absolut. Cu atât mai mult cu cât avem numeroase situaţii în lumea politică românească în care poziţionările şi adversităţile de moment se reconfigurează dramatic şi brusc, cineva care ţi-a fost apropiat, dacă a trecut la partidul de vizavi devine un monstru, după ce i-ai fost alături, şi invers.
Mihai Gâdea: Dacă aşa-l consiliaţi pe preşedinte e bine.
Cristian Preda: Nu vă pot spune asta. Vă pot spune, am scris nu ştiu câte cărţi, am tradus, vă vorbesc despre asta…
Mihai Gâdea: Vă spun de ce. Pentru că v-am ascultat cu atenţie. Tăieturile, discursul foarte virulent uneori, alteori violent de-a dreptul, cred că în politica românească a fost consacrat de preşedinte. Nu vă pun în situaţia de a infirma sau de a confirma însă dumneavoastră militaţi pentru un dialog european, pentru un dialog la nivel înalt, intelectual.
Cristian Preda: Da. Şi cred că sunt şi cetăţeni care aşteaptă acest lucru. Şi cred în acelaşi timp, pentru că asta-i cealaltă faţă a medaliei, cred că există pe de altă parte în clasa politică românească între politicieni, există unii care se simt profund nedreptăţiţi de atmosfera publică. Uneori ei se văd parte a acestei atmosfere, alteori nu se văd şi se deresponsabilizează. Dar unii se simt profund nedreptăţiţi. Şi uneori nu ajung să exprime acest sentiment în modul cel mai elegant cu putinţă. Alţii însă şi aici… cred că aveţi infinit mai multă experienţă decât am eu din perspectiva asta a presei şi ştiţi că sunt unii care joacă această comedie a respectului faţă de presă. Care nu cred de fapt în ceea ce înseamnă libertatea presei, capacitatea de a găsi un argument împotriva puterii, nevoia de a limita abuzurile etc. Nu cred de fapt în rolul presei. Dar se poartă frumos. Nu-i în regulă asta… Am vrut să înţelegeţi care-i atitudinea mea.
Mihai Gâdea: Atitudinea dumneavoastră o cunosc şi o respect.
Cristian Preda: Vă mulţumesc.
Mihai Gâdea: Domnul Preda, sunteţi cumva deranjat de faptul că un ministru din Guvernul PD-L şi o colegă de-a dumneavoastră, doamna Udrea, nu vă va vota? Ştiţi asta?
Cristian Preda: Da, ştiu. Udrea este ceva ce am şi criticat în trecut. Nu e cineva care să fi scăpat criticilor mele.
Mihai Gâdea: Dar faptul că nu vă votează un important membru al partidului, care e secretar executiv, care-i ministru…
Cristian Preda: Mă întristează la fel de mult ca şi ideea că nu mă veţi vota dumneavoastră.
Mihai Gâdea: De unde ştiţi că n-am să vă votez?
Cristian Preda: Nu pot să îndrăznesc să mă gândesc până acolo. Eu ştiu că aveţi o mică simpatie, dar nu atât de mare. Acum vorbind serios…
Mihai Gâdea: Îmi faceţi un proces de intenţie. Nu ştiţi dacă… E posibil ca la sfârşitul emisiunii să fiu câştigat de dumneavoastră şi să spun că vă votez. Nu e exclus. Deci dumneavoastră spuneţi că vă lasă la fel de indiferent ne votul doamnei Udrea cu ne votul unuia ca mine. Nu credeţi că-i o problemă în condiţiile în care cineva care este…
Cristian Preda: Nu, am înţeles. Eu iau în serios această opţiune. Elena Udrea a optat pentru varianta votului pentru Elena Băsescu, admiră mai mult acest curaj pe care tânăra Elena Băsescu l-a avut, de a intra în cursă singură şi nu pe listele PD-L şi a făcut această opţiune. E îndreptăţită. Ce să-i fac? Am criticat-o atunci când a făcut confuzia cu preşedintele Norvegiei, acum nu o să-i imput asta toată viaţa. Face şi bune şi rele… faptul că o votează pe Elena Băsescu, asta e. E un fapt. Eu nu visez nici mase largi populare care să vină brusc spre mine, sunt departe de gândul unanimităţii.
Mihai Gâdea: Un distins membru al Guvernului să nu voteze partidul în care aţi intrat alături de domnul Ungureanu…
Cristian Preda: Da, există situaţii de divizare a dreptei. Divizarea dreptei nu e întotdeauna un lucru simpatic. Şi sper să nu producă…
Mihai Gâdea: Şi doamna Băsescu este tot de dreapta?
Cristian Preda: Se recomandă aşa.
Valentin Stan: Dacă-mi permiteţi, mă tem că dincolo de micul joc de cuvinte pe care l-aţi făcut apropo de opţiunile electorale ale domnului Mihai Gâdea…
Cristian Preda: Glumeam. Sper că nu v-aţi supărat. E o glumă şi o retrag.
Mihai Gâdea: Nu m-am supărat. Puteţi să intraţi cu crampoanele, nu m-ar deranja.
Valentin Stan: Domnul Mihai Gâdea v-ar fi putut acuza că nu sunteţi cuviincios, dar domnul Mihai Gâdea e un gentleman şi a înţeles gluma.
Cristian Preda: Am înţeles.
Valentin Stan: Dar ce voiam să vă spun domnul Preda, ar trebui să fiţi foarte îngrijorat pentru statistică. Pentru că domnul Preda, este pentru prima oară în istoria democraţiei universale când un membru de Guvern, Guvern politic, provenind din partidul care dă Guvernul, se exprimă public în contextul unor alegeri în legătură cu faptul că nu va vota partidul care a pus acea persoană în Guvern. E unic şi nu există.
Cristian Preda: Nu-i chiar aşa.
Valentin Stan: Când nu-i chiar aşa, aveţi imediat exemple. Nu aveţi exemple.
Cristian Preda: Ba da. Am exemplul divizării care a fost produsă – sunt alte personaje – …
Valentin Stan: Vorbim de membri ai Guvernului.
Cristian Preda: Da. Era prim-ministru în 1994-1995 şi şi-a anunţat candidatura la Preşedinţie în dizidenţă…
Valentin Stan: Nicio legătură. Membru în exerciţiu în Guvern…
Cristian Preda: E Baladur
Valentin Stan: N-are nicio legătură. Cazul Baladur este cu totul altceva. Vorbim de miniştri în Guvern.
Cristian Preda: Era prim-ministru.
Valentin Stan: E altceva. A fost o opţiune politică.
Cristian Preda: Asta v-am explicat şi eu.
Valentin Stan: Doamna Udrea nu pleacă din partid, nu face dizidenţă. Nicio legătură.
Cristian Preda: Înţeleg că-i o dramă pentru dumneavoastră. E o chestiune pe care doamna Udrea şi-a asumat-o…
Valentin Stan: Pentru mine sincer să fiu drama în sine ar putea fi chiar o dramoletă. Dar pentru asta ar trebui să ne sforţăm. Pentru dumneavoastră ar trebui să fie mult mai mult decât atât pentru că asta indică un lucru simplu şi clar. Că partidul nu există. Atunci când cineva, membru în Guvern, decide în afara opţiunii politice să-şi exprime opţiunea electoral, din momentul ăla Guvernul nu există, partidul nu există. Sigur, trebuie umblat în altă parte. Dar, aceasta era numai o adendă la discuţia de dinainte.
Cristian Preda: Pot să pun un mi bemol?
Valentin Stan: Chiar şi un diez.
Cristian Preda: Acum să ne reamintim faptul că îndată ce Elena Băsescu a anunţat că are intenţia de a candida, toată lumea i-a reproşat acest lucru spunând că n-are ce să caute pe lista PD-L.
Valentin Stan: Ok. Sincer să fiu…
Cristian Preda: A ieşit de-acolo şi a găsit în interiorul PD-L solidaritate.
Valentin Stan: Sincer să fiu, ceea ce în definitiv defineşte relaţiile dumneavoastră în partid şi în ce măsură acest partid există sau nu, din punctul meu de vedere ca elector…
Cristian Preda: Acum, am mai văzut şi eu cum funcţionează partidul ăsta şi vă asigur că există alţii care vor vota cu mine şi cu lista.
Valentin Stan: Asigurările dumneavoastră m-au liniştit.
Cristian Preda: Sunt convins.
Valentin Stan: Domnule Preda, acum sunt foarte interesat de viziunea dumneavoastră cu privire la opţiunea europeană. Aţi văzut, noi discutăm foarte mult în această campanie electorală politică internă şi chiar sunt curios… atenţie, din nou o să vă ofer o platformă foarte bună pentru a vă media ideile către alegători. Şi există o temă extrem de fierbinte pe care dumneavoastră o cunoaşteţi bine. România se află sub un proces de monitorizare şi preşedintele României s-a exprimat în clar pentru ridicarea acestui proces de monitorizare în baza unui raport al CE care urmează să vină acum în vară. Sigur, pentru asta trebuie făcute anumite lucruri. E vorba de reforma în justiţie printre altele, cu tot ceea ce presupune asta. Nu voi intra în discuţii pe coduri şi alte lucruri. Dar m-ar interesa să ascult punctul dumneavoastră de vedere, pentru că atât şeful statului cât şi şeful Guvernului au poziţionări foarte clare. Vă rog să-l ascultaţi pe preşedintele Traian Băsescu încă din septembrie 2008. Domnia sa a revenit constant până deunăzi…
Cristian Preda: Probabil după întâlnirea cu partidele politice.
Valentin Stan: Exact. E foarte clară opţiunea preşedintelui. Iat-o. „Traian Băsescu: La capitolul UE rămânem cu raportul pe justiţie. Şi aici aş vrea ca toţi diplomaţii din statele UE să consacre în capitalele unde sunt acreditaţi ideea că România şi-a propus ca obiectiv încetarea monitorizării în vara anului viitor”. Foarte clar. De asemenea, şeful Guvernului face o precizare încă în 2008, sigur, precizare reluată constant de domnul Emil Boc. Să-l ascultăm. „Emil Boc: Moment greu pe care trebuie să-l traversăm. 7. Continuarea procesului de reformă în domeniul justiţiei în vederea garantării independenţei acesteia, neimplicării politicului în actul de justiţie şi asigurării accesului egal al tuturor cetăţenilor la justiţie. De asemenea obiectivul nostru este ridicarea monitorizării pe justiţie din partea UE, motiv pentru care am fost onorat ca domnul ministru Predoiu să accepte prezenţa în Cabinetul nostru”. Deci lucrurile sunt clare. Rog din regie pentru a-l ajuta şi mai mult pe domnul Cristian Preda – deşi sunt convins că domnia sa nu are nevoie – …
Cristian Preda: Cunosc chestiunea, da.
Valentin Stan: Ştiu, ştiu. Dacă se poate să-mi daţi cartonul 8 pe ecran. Vă rog domnul Cristian Preda.
Cristian Preda: Care era întrebarea?
Valentin Stan: Întrebarea este, această decizie a preşedintelui şi a primului ministru, cu privire la ridicarea monitorizării. Susţineţi acest punct de vedere, veţi acţiona în Parlamentul European în relaţia cu membrii CE? Cum vedeţi această foarte clar opţiune exprimată de şeful statului şi şeful Guvernului din perspectiva a ceea ce urmează să faceţi dumneavoastră pentru România în Parlamentul European.
Cristian Preda: Chestiunea asta a justiţiei e una…
Valentin Stan: Mă refer la procedura de monitorizare a UE, de care domnul preşedinte spune că trebuie ridicată. Justiţia e numai un aspect.
Cristian Preda: Sigur, da. Îmi amintesc foarte bine episodul care s-a petrecut anul trecut după ce a ieşit raportul referitor la această chestiune în care toate partidele politice, e vorba de cele care erau…
Valentin Stan: Vă rog cartonul 8 pe ecran dacă se poate.
Cristian Preda: E foarte important cartonul ăsta 8.
Valentin Stan: E foarte important, da.
Cristian Preda: Partidele au… să-mi spuneţi că nu văd…
Valentin Stan: Păi să vă citesc eu. Deci este Bruxelles, 27 iunie 2007, raportul de progres cu privire la mecanismul de cooperare şi verificare care vă spune că România nu e monitorizată.
Cristian Preda: Da, e termenul care a fost consacrat în…
Valentin Stan: Nu, nu-i termenul care a fost consacrat. Nu e monitorizare. În baza mecanismului de cooperare şi verificare s-a instaurat o procedură şi vom vedea mai la vale, care are oarecare conexiune cu art. 38 din tratat unde se află clauza de salvgardare, dar care, în esenţă, nu are nicio semnificaţie în a fi ridicat în iunie, pentru simplul motiv că sancţiunile funcţionează doar până la sfârşitul acestui an. Iar România, se spune aici clar… Bulgaria şi România sunt membri deplini ai UE deci aceste rapoarte nu sunt monitorizare. România nu poate fi monitorizată.
Cristian Preda: Domnul Valentin Stan, eu cred că lucrurile sunt clare. Sigur că există această latură strict tehnică şi ştiţi la fel de bine ca şi mine…
Valentin Stan: Nu. Eu ştiu bine, nu la fel de bine ca dumneavoastră.
Cristian Preda: O să încerc să fac nişte progrese…
Valentin Stan: Sigur, ok.
Cristian Preda: În următoarea perioadă, da. Acum, chestiunea rămâne şi lumea o cunoaşte pe propria piele.
Valentin Stan: Veţi acţiona în Parlamentul European pentru ridicarea monitorizării? Asta vreau să ştiu, ca să ştim o treabă.
Cristian Preda: Domnul Valentin Stan, pentru ca justiţia românească să funcţioneze lucrurile esenţiale…
Valentin Stan: Domnul Cristian Preda suntem sau nu monitorizaţi de UE? Mergeţi în UE, veţi fi parlamentar european.
Cristian Preda: În relaţia pe care o avem cu diversele instituţii, mi s-a relevat în diverse forme, printre altele şi în rapoartele pe care le-aţi menţionat, faptul că avem o problemă cu justiţia şi o ştim cu toţii.
Valentin Stan: Sigur. Dar suntem sau nu monitorizaţi?
Cristian Preda: Da. Suntem într-un proces în care se aşteaptă de la noi progrese semnificative. Care înseamnă o justiţie care să funcţioneze, o justiţie previzibilă, o justiţie care să dea acces şi celor care n-au resurse, o justiţie credibilă, una care să nu fie încătuşată de executiv sau de Parlament. Sunt lucruri simple pe care oamenii le cunosc şi pe care le înţeleg foarte bine.
Valentin Stan: Vă rog din regie, cartonul 7. E un lucru pe care din nou aş vrea să-l aduc în atenţie, o să citesc eu imediat, nu vă pun în situaţia să nu ştiţi despre ce-i vorba în textul cu pricina. Deci e un extras din emisiunea domnului Radu Moraru, din 11 mai 2009 la care participă colega dumneavoastră de listă, doamna Macovei. Un reputat om…
Cristian Preda: Fost ministru, da.
Valentin Stan: Exact.
Cristian Preda: Şi care a ridicat steguleţele alea.
Valentin Stan: Sigur că da. Şi doamna Macovei explică una din opţiunile de acţiune ale parlamentarilor europeni care provin din PD-L. Şi vreau să vă întreb… eu citesc de-aici din ce spune domnia sa. Zice-aşa: „Parlamentul European legiferează, CE face o propunere de lege pe orice domeniu, o trimite în Parlamentul European unde se dezbate, se votează, se negociază cu Consiliul European format din şefi de state şi de guverne şi în final, dacă se adoptă de Parlamentul European, e lege. Dacă nu, nu este”. Întrebarea este, pentru că am văzut în programul dumneavoastră, vreţi să fluidizaţi o anumită reformă instituţională legată de tratatul de la Lisabona. Doamna Macovei descrie aici mecanismul simplu. Relaţia între Parlamentul European şi Consiliul European în procedura de codecizie. Aveţi în vedere – m-am uitat în programul dumneavoastră – o iniţiativă a parlamentarilor din PD-L cu privire la anumite dezvoltări, o anumită reformă instituţională în spiritul tratatului de la Lisabona? Doriţi să faceţi aşa ceva? Pentru că aveţi o componentă, nu vă mai citesc din program că-l ştiţi. Aveţi o componentă de acţiune instituţională.
Cristian Preda: Ştiu la ce vă referiţi. Cred că sunt două aspecte la fel de importante. Cred că pe plan intern ceea ce s-a angajat clasa politică românească şi anume să participe într-un mod inteligent la eliberarea justiţiei de sub chingile politicului…
Valentin Stan: Domnul Preda, mă refer strict la relaţia instituţională între Parlamentul European şi Consiliul European. Asta mă interesează.
Cristian Preda: Şi a doua chestiune. Esenţialul este aici. În ceea ce priveşte prezenţa noastră în Parlamentul European, vom apăra, şi eu şi Monica Macovei, şi Traian Radu Ungureanu, şi ceilalţi membri ai listei, ceea ce am apărat dintotdeauna.
Valentin Stan: Deci aveţi o viziune a partidului, a dumneavoastră ca parlamentari pe această componentă a relaţiei dintre Parlamentul European şi Consiliul European în procesul de legiferare?
Cristian Preda: Da. Acum totul depinde de felul în care va arăta pe de-o parte tratatul, dacă el va intra în vigoare sau nu. Eu personal urmăresc situaţia din Irlanda, am încă o frică foarte puternică, sunt de părere că tratatul ar trebui să…
Valentin Stan: Am înţeles. Deci depinde de tratat.
Cristian Preda: Depinde de tratat felul în care ne vom poziţiona. Eu cred că tratatul trebuie să intre în vigoare.
Valentin Stan: Dar o poziţionare în relaţia dintre Parlamentul European şi Consiliul European veţi avea!?!
Cristian Preda: Da. Eu consider că dincolo de eşecul – sper să nu se întâmple – dincolo de eşecul sau succesul tratatului…
Valentin Stan: Dacă-mi permiteţi…
Cristian Preda: … rolul Parlamentului trebuie consolidat.
Valentin Stan: Nu veţi avea nicio poziţie pentru că doamna Macovei confundă Consiliul European cu Consiliul de Miniştri. Nu există procedură de codecizie între Parlamentul European şi Consiliul European ci…
Cristian Preda: Dar dumneavoastră aţi spus.
Valentin Stan: … ci în legătură cu relaţia dintre Parlamentul European şi Consiliul de Miniştri. Deci acolo e o eroare…
Cristian Preda: Da, sigur că da.
Valentin Stan: … deci nu vă veţi poziţiona în interiorul ei. Deci din nou avem o problemă. Sau n-avem?
Cristian Preda: Eu vorbeam de rolul pe care-l poate avea Parlamentul European care e în acest moment…
Valentin Stan: Şi vă uitaţi pe bandă şi spuneaţi că da, veţi avea o poziţionare şi în relaţia dintre Parlamentul European şi Consiliul European. Care nu există. În materie de legiferare şi codecizie.
Cristian Preda: Domnul Stan, nu intru în capcanele astea.
Valentin Stan: Nu sunt capcane. Sunt cu textele la vedere.
Cristian Preda: Deci ideea foarte simplă era aceea că avem pe de-o parte o chestiune în plan intern. Avem o altă problemă legată de intrarea în vigoare a tratatului. Şi eu v-am spus, felul în are va funcţiona Parlamentul ţine de acest episod pe care-l reprezintă tratatul de la Lisabona.
Valentin Stan: Daţi-mi cartonul 9. Aţi avut o apetenţă din punctul meu de vedere benefică în a vă referi la elemente de politică internă din perspectiva a ceea ce trebuie să fie atenţie, rolul şi locul nostru în Parlamentul European. Asta-mi place. Şi avem acum pe ecran, vă citesc eu, e un interviu al premierului Emil Boc pe TVR 1. Domnia sa se referea la celebrul acord de împrumut. Acordul de împrumut, FMI, CE, au avut un loc esenţial. Şi ştiţi că a fost o dezbatere cu privire la condiţionarea banilor cu pricina.
Cristian Preda: Daaa.
Valentin Stan: E foarte important acest lucru pentru că vorbim de România, vorbim de români, vorbim de bani care intră în ţară şi care sunt meniţi a ajuta această naţiune să depăşească o criză economică.
Cristian Preda: Aşa.
Valentin Stan: Toate lucrurile astea au inflexiuni extrem de serioase în poziţionarea noastră în câmp european.
Cristian Preda: Da, şi ce-aţi mai descoperit?…
Valentin Stan: N-am descoperit. Domnul prim-ministru ne spune aşa. În legătură cu aşa-zisa condiţionare. Pentru că aici trebuie să fim foarte atenţi. Cu ce ne poate condiţiona sau nu UE. Domnia sa spune aşa, referindu-se la documentul cu pricina. „În preambulul documentului, în partea de introducere se face referire la faptul că României, potrivit tratatului de aderare, i se…”…
Mihai Gâdea: Trebuie să ne oprim din păcate. Luăm încă o pauză de publicitate, după care revenim pentru concluziile acestei seri. Ne-am întors. S-a cam terminat emisiunea, avem timp doar pentru concluzii. Domnul Cristian Preda, vreau să vă propun să facem o emisiune… aş vrea să invit câte-un susţinător al fiecărui candidat la prezidenţiale. Aţi vrea să participaţi ca susţinător al lui Traian Băsescu? Întrebarea este, candidaţi pentru europarlamentare după care vă vom vedea mai mult la Bruxelles sau îl veţi pe preşedinte pentru un al doilea mandat?
Cristian Preda: Da, ce să vă spun? Mă gândesc dacă să vă spun sau nu. Dar ştiţi, am intrat în politică şi de-acum nu o să mai fiu consilier, să ştiţi.
Mihai Gâdea: Încă sunteţi.
Cristian Preda: Încă sunt. Am 30 de zile după ce se termină alegerile şi e validat mandatul ca să spun ce aleg. Dar voi alege…
Valentin Stan: Libertatea!
Mihai Gâdea: E posibil să alegeţi să fiţi consilier în continuare?
Cristian Preda: Nu, nu, voi alege, nu mă joc cu lucrurile astea.
Valentin Stan: Nu poate păcăli electoratul.
Cristian Preda: Ce vreau să vă spun este că de-acum nu voi mai fi consilier. Am o ambiţie politică pe care…
Mihai Gâdea: Dar veţi fi un susţinător al preşedintelui Traian Băsescu pentru alegerile din noiembrie?
Cristian Preda: Da. Am şi spus că părăsesc cu regret palatul Cotroceni pentru că mă rog… dumneavoastră nu-l ştiţi pe Traian Băsescu şi… vă pot spune că e foarte…
Mihai Gâdea: Trebuie să ne oprim. Încercăm să-l descoperim. Poate aflăm într-o altă seară. Mulţumim frumos, noapte bună!