Interviu Inpolitics
Cu câteva zile înainte de votul din Parlament pe legile pentru care Guvernul vrea să-şi asume răspunderea, fostul consilier prezidenţial şi actual deputat în Parlamentul European, Cristian Preda, anunţă, într-un interviu acordat Inpolitic, o ruptură iminentă a coaliţiei de guvernare și declară că o alianță de guvernare PDL-PNL ar fi fost o soluție mult mai potrivită decît cea actuală.
” Anul 2009 e un an politic pierdut”
Rep: Domnule Preda, este Parlamentul European un loc de muncă mai plăcut decât Parlamentul naţional?
C.P: Nu am experienţa directă a Parlamentului naţional, aşa că nu pot face o comparaţie. Unii dintre politicienii români care au avut şi un mandat naţional şi unul european mi-au spus că Parlamentul European e mult mai coerent decât cel de la Bucureşti. Primele contacte pe care le-am avut la Bruxelles şi la Strasbourg cu această instituţie vădesc o organizare impecabilă.
Rep: Cum comentaţi faptul că am avut un Parlament naţional atât de leneş, care nu a trecut niciun proiect legislativ în prima sesiune parlamentară?
C.P: Anul 2009 e un an politic pierdut. Separarea alegerilor legislative de cele prezidenţiale a dus la un soi de îngheţ pe care lumea românească nu l-a mai cunoscut. Deciziile esenţiale sunt amânate până după deznodământul alegerilor din noiembrie. Coaliţia PDL-PSD a fost făcută cu gândul la momentul în care va fi desfăcută. O altă cauză a fenomenului pe care l-aţi sesizat este chiulul. Figura lui Crin Antonescu evocă foarte bine această manieră de a înţelege mandatul parlamentar. Nu e singurul chiulangiu, e doar cel mai proeminent. Unii parlamentari stau mai mult în studiourile de televiziune decât în Parlament. În fine, dacă unii lideri proeminenţi sunt prinşi în campania electorală, alţii sunt acaparaţi de activitatea guvernamentală şi nu au vreme pentru legiferare.
Rep: Aţi fost consilier prezidenţial pentru Educaţie şi Cercetare. Credeţi că este o decizie corectă ca Guvernul să-şi asume răspunderea pentru un pachet de legi în acest domeniu?
C.P: Trebuie să încep prin a spune că am lucrat foarte bine cu Mircea Miclea şi cu membrii comisiei pe care a condus-o. Propunerile legislative făcute la începutul lui aprilie sunt sinteza a doi ani de efort intelectual. Spre deosebire de ceea ce s-a petrecut din 1989 încoace, Preşedinţia a propus de fapt o „reţetă” diferită. De obicei, Ministerul propunea un text de lege pe care căuta apoi să-l impună partenerilor sociali. Administraţia Prezidenţială a procedat invers: a descris întâi, cu ajutorul specialiştilor în pedagogie, un diagnostic, după care a cerut tuturor partenerilor sociali – studenţi, sindicalişti, reprezentanţi ai părinţilor, ai elevilor, experţi din domeniul educaţiei. ONG-uri etc. – să pună pe masă propria viziune, propriile interese şi opţiunile strategice care îngăduie depăşirea stării precare actuale. Plecând de la toate acestea, comisia condusă de Mircea Miclea a făcut sinteza. Cred că s-au atins astfel limitele dezbaterii, pentru că s-au epuizat competenţele de care dispune sistemul de educaţie. Sper să nu mă înşel.
Rep: Sunteţi de acord cu numirea rectorilor universitari de către ministrul Educaţiei sau alegerea acestora în Senatul instituţiilor?
C.P: Eu cred că rectorii, care ar trebui să fie în continuare – împreună cu decanii – responsabili pentru conţinutul academic din Universitate, ar trebui să fie aleşi de colegii lor. Ei ar trebui să fie dublaţi de preşedinţi de Universităţi, angajaţi în urma unui concurs de management. Rolul acestora ar fi să gestioneze resursele materiale, nu cele intelectuale ale Universităţii.
” E posibil ca alegerile să forţeze ruperea coaliţiei”
Rep: Se rupe coaliţia guvernamentală la asumarea răspunderii Guvernului pe acest pachet de legi?
C.P: Cred că trebuie să se rupă dacă membrii ei nu votează la fel. E un rezultat natural. E prost dacă nu se întâmplă aşa. De ce? Pentru că fără solidaritatea partenerilor, coerenţa guvernamentală e grav afectată. Nu poţi avea o coaliţie dacă partenerii nu sunt, niciodată, de acord în chestiuni esenţiale. Dacă doamna Andronescu nu e de acord cu soluţia premierului, nu are decât o soluţie onorabilă. La fel şi PSD în întregul lui.
Rep: Va scoate PD-L partenerii social-democraţi de la guvernare la începutul lunii septembrie?
C.P: Cred că stabilitatea politică ajută un guvern care îşi propune să depăşească o criză. De aceea, menţinerea înţelegerii realizate anul trecut e importantă până ce se trece peste hopul crizei. E posibil însă ca alegerile prezidenţiale să forţeze ruperea coaliţiei. Geoană crede că ar trage profit de pe urma unei rupturi şi cred că i-ar plăcea să aibă un pretext puternic pentru o asmenea mişcare. Altfel, el nu are nici o şansă să ameninţe poziţia de lider a Preşedintelui.
Rep: Credeţi că aţi fi guvernat mai bine fără PSD? Preşedintele CN al PSD, Adrian Năstase a declarat, într-un interviu pentru Inpolitics, că ar fi fost o guvernare mult mai reuşită PSD-PDL fără Traian Băsescu.
C.P: Cred că o guvernare de dreapta, adică o coaliţie PNL-PDL, ar fi fost preferabilă înţelegerii dintre PDL şi pesedişti. Aşa cum s-a văzut la alegerile europene din iunie, criza actuală a avut drept efect consolidarea dreptei în întreaga Europă. Ar fi fost bine ca şi la noi să fie aşa. Mai ales că din 2007 încoace partidele de dreapta, deşi sunt divizate, au împreună majoritatea la urne. În decembrie 2008, peneliştii nu au vrut să participe la guvernare, considerând că în opoziţie pot face o figură mai bună. Au invocat drept condiţie absolută menţinerea lui Tăriceanu premier, pentru ca la trei luni după aceea să se debaraseze de el, pentru a aşeza pe altcineva în fruntea PNL. Traian Băsescu a vrut, de altfel, o coaliţie cu PNL şi după suspendarea din 2007. Cu condiţia să nu fie Tăriceanu. Or, peneliştii au venit şi în decembrie 2008 cu aceeaşi propunere. Din nefericire, din asemenea cauze şi ambiţii personale, divizarea dreptei rămâne un element fundamental al scenei noastre politice. Nu ştiu dacă va fi fi depăşită prea curând.
Rep: În rapoartele de ţară referitoare la justiţie, Parlamentul României a fost cea mai blamată instituţie în lupta împotriva corupţiei. Cum comentaţi propunerea recentă a şefului Camerei Deputaţilor de a suspenda activitatea comisiei Udrea?
C.P: Comisia Udrea este expresia subordonării unei instituţii a statului intereselor de partid. Şi am să vă explic de ce. Pentru că, în opinia mea, PSD şi PNL se folosesc de numele Parlamentului pentru a stigmatiza un ministru. Aşa a fost şi la suspendarea Preşedintelui. În numele unei supremaţii a Parlamentului, care era de fapt călcată în picioare, şeful statului a fost suspendat pentru greşeli imaginare. Această exploatare a instituţiilor statului în interes de partid e expresia unei partidocraţii respingătoare. Ea trebuie să înceteze. Nu va înceta prea curând, pentru că partidele au acaparat resursele politice şi au confiscat instituţiile.
Demisia lui Udrea, la mîna lui Boc
Rep: Trebuie să-şi dea demisia Elena Udrea din Guvern? Un coleg de partid şi de grup parlamentar din PE a avut o poziţie tranşantă pe acest subiect.
C.P: Exceptînd-o pe Elena Udrea, Emil Boc e singura persoană în măsură să decidă dacă ministrul turismului pleacă sau nu din guvern.
Rep: Care sunt reacţiile colegilor din Parlamentul European cu privire la alegerile prezidenţiale din România?
C.P: Doar colegii români au deocamdată o reacţie. Adrian Severin, care îl detestă pe Traian Băsescu, caută de multă vreme să îl discrediteze. Inclusiv recurgând la o retorică etnicizantă inacceptabilă, care îl face să afirme că Preşedintele Băsescu e rău pentru că ar fi tătar etc. Socialiştii europeni se fac că nu văd că Adrian Severin foloseşte uneori retorica lui Vadim Tudor.
Rep: Pe cine va miza PD-L în alegerile prezidenţiale din această toamnă?
C.P: Cred că într-un al doilea mandat Traian Băsescu ar putea duce la bun sfârşit unele dintre proiectele importante pe care le-a iniţiat: o nouă Constituţie, o reformă majoră a educaţiei şi a sănătăţii, o descentralizare inteligentă. PDL nu are în acest moment un candidat comparabil ca forţă. Cred că nici celelalte partide. Eu voi vota cu Traian Băsescu. De ce? Pentru că, în ciuda alegaţiilor adversarilor săi, este un democrat convins şi, apoi, pentru că a lansat proiecte liberale precum cele citate mai sus, proiecte de care societatea românească are mare nevoie.
Rep: Vă mulțumim. (Interviu realizat de Viorica Roșca)





