Interviu Hotnews

Cristian Preda despre modificarea Constitutie: Regiunile nu se pot dezvolta acum pentru ca fiecare judet blocheaza initiativa vecinilor
de Redactia HotNews.ro

Luni, 26 ianuarie 2009, 16:00

Consilierul prezidential Cristian Preda, decanul Facultatii de Stiinte Politice Bucuresti, s-a aflat in redactia HotNews.ro si a discutat online cu cititorii despre modificarea Constitutiei Romaniei, raportul comisiei conduse de Ioan Stanomir si propunerile lui Traian Basescu. Cele mai bune intrebari se vor regasi in emisiunea “Discutia de luni”, realizata de HotNews.ro si RFI, moderata de Dan Tapalaga si difuzata in fiecare luni la ora 19:00.

Întrebări puse de cititorii HotNews.ro:
________________________________________
Întrebarea nr. 1 Vlad
In campania pentru referendumul privind votul uninominal, presedintele Basescu spunea despre G. Parvulescu de la ProDemocratia ca nu are credibilitate argumentul fiind ca sotia dansului lucreaza la guvern. In lumina acestei afirmatii a presedintelui tarii intrebarea este: ce credibilitate aveti dvs – consilier la Cotroceni – in dezbaterea privind modificarea constitutiei?
amadeusz
La replica de mai sus as adauga: care este credibilitatea in conditiile in care cativa membri ai comisiei prezidentiale sunt profesori la facultatea unde Cristian Preda este decan

ratarea istorica
Ati vazut vreo pozitie auto-critica a acestui individ fata de constitutia girata de el cat si in legatura cu legea votului uninominal care a foat creata cu INTENTIA de a favoriza electoral un singur partid – PNL ? C. Parvulescu mai are legitimitatea de a vorbi in numele “societatii civie” dupa toate acestea dar mai ales dupa incredibila prostie a “votului alb” ?

Cristian Preda
Ca orice cetatean rioman, Cristian Pirvulescu e indreptatit sa vrobeasca despre Constitutie, sistem electoral etc. Desi nu am votat alb, consider ca e o solutie utila. E folosita in multe democratii.

Cristian Preda
Facultatea unde sunt decan include nume esentiale pentru cultura noastra publica. Ma mandresc cu colegii mei, formati in libertate, in mari universitati occidentale.

Cristian Preda
Singura mea credibilitate e, in clipa de fata, de natura strict universitara. Pe de alta parte, consider ca orice cetatean e liber sa afirme punctul sau de vedere despre cea mai buna forma de amenajare a puterii.

Întrebarea nr. 2 attila
De ce in Romania nimeni nu propune pt sistemul de guvernamint o solutie de genul: republica parlamentara dar cu presedintele ales de popor ca in Austria sau Finlanda? Pt ca asa ar fi cel mai bine cred eu: 1. Presedintele are atributii mai restrinse deci pericolul tatucului cu mina de fier dispare complet si 2. Presedintele este ales prin sufragiu universal deci poporul are satisfactia sa numeasca conducatorul. Plus ca Finlanda si Austria sint tari bogate si prospere, printre cele mai libere din lume (Finlanda chiar printre primele 3 locuri) deci asta ar fi un sistem de guvernare testat. Bineinteles camerele parlamentului sa aibe atributiuni complementare bine definite.

Cristian Preda
Semiprezidentialismul, ca e inspirat din Finlanda, din Austria sau din Franta, trebuie sa fie coerent. De acord in privinta bicameralismului. Cele doua camere trebuie sa diferentiate.

Întrebarea nr. 3 sandu marga
Care e opinia dvs privind constitutia si proprietatea?
Legea caselor nationalizate a lui Voiculescu contravine legilor europene ale proprietatii si conventiei drepturilor omului (a fost precizat in nenumarate rinduri de catre CEDO, care ne condamna in serie). Tratatul de aderare a Romaniei la UE statueaza ca legile europene primeaza asupra celor nationale, chiar atunci cind constitutia nationala contravine legilor europene. Ce e de facut pentru adaptarea constitutiei la legile europene in privinta proprietatii?

Cristian Preda
Proprietatea nu e nici moft, nici furt. Integrarea europeana trebuie sa ne desprinda de aceste vechi teorii socialiste.

Întrebarea nr. 4 Cryogen
Buna ziua,
Doua intrebari as avea:
1. De ce se considera, in dezbaterile referitoare la schimbarile constitutionale, ca alegerea directa a presedintelui ar trebui sa-i confere acestuia atributii sporite? Exista o serie de tari democratice ale Europei Occidentale (Austria, Finlanda, Irlanda, Portugalia) unde presedintele este ales de catre popor, insa acesta nu conduce efectiv guvernul, puterea sa de decizie nefiind mai mare decat cea a primului-ministru (care raspunde in fata parlamentului).
2. Se vorbeste foarte mult la noi despre asa-zisa „republica prezidentiala”. Aceasta inseamna ca presedintele tarii devine si sef al guvernului, desfiintandu-se functia de prim-ministru. Din cate stiu, un singur stat european poate definit ca republica prezidentiala in adevaratul sens al cuvantului: Cipru. Este acest stat un exemplu de urmat de Romania? Daca nu, care ar fi modelul?
Va multumesc pentru timpul acordat.

Cristian Preda
1. Esentiala e, in orice tip de regim, capacitatea sistemului de a debloca crizele. Nu conteaza daca prerogativa dizolvarii apartine premierului sau sefului statului.
2. Cred ca modelul prezidential nu trebuie urmat in Romania. Eu sunt adeptul unui model de regim precum cel francez.

Întrebarea nr. 5 diana
Da este necesara schimbarea constitutiei, spre exemplu, vi se pare corect ca succesiunea dupa decesul unei persoane sa se faca pina in 6 luni…sint o serie de aspecte nereglementate…Domnul sa va ajute sa o schimbati…
Cristian Preda
Nu stiu care e regimul succesoral perfect.

Întrebarea nr. 6 roman
Va salut,
Ce a dorit sa spuna Dl. Basescu cand a promovat ideea unei necesitati a autonomiei teritoriale ? Este vorba de acelasi lucru cu cerintele iredentistilor maghiari ?
Ce a dorit Dl Basescu sa promoveze cand a vorbit despre necesitatea unei republici PREZIDENTIALE ?
De ce se considera ca e benefica comasarea judetelor tarii, in sensul micsorarii numarului lor ?

Cristian Preda
Presedintele a spus ca NU e nevoie de o republica prezidentiala.
Autonomia are acelasi sens, indiferent de etnie. Cetatenii doresc, in mod legitim, sa fie guvernati decent si responsabil.

Întrebarea nr. 7 Oana
 De ce modificari si nu “o noua constitutie “, atata timp cat < se spune > ca din 1923 nu am avut de fapt “o constitutie “?
 Fiind oricum vorba de referendum, nu credeti ca este momentul sa se puna – transant – intrebarea asupra a doua sau chiar trei < variante > ale formelor de guvernamant?
 Se poate stabili in constitutie sistemul de vot (de ex. vot nominal in doua tururi sau “primul castiga”) ?
 Ar putea cuprinde constitutia referiri la incompatibilitati, conflict de interese sau chiar “migratiile ” de la un partid la altul din parlament ?
 Daca a fost condamnat comunismul numai printr-o declaratie a sefului de stat, nu credeti ca aceasta condamnare poate fi oficializata (putere de lege) prin constitutie, inclusiv < interzicerea > alaturi de fascism, terorism, etc. [poate chiar si jihadul-
impunere religioasa prin forta armata ? ] ?

Cristian Preda
Dezbaterea care va urma va stabili daca e vorba de o revizuire sau de o noua republica.
Sistemul de vot poate fi prevazut in textul constitutional, daca e luat in considerare ca o optiune de durata. La noi s-au folosit 20 de sisteme de vot din secolul al XIX-lea pana in prezent. Imunitatea trebuie limitata la opiniile si deciziile politice.

Întrebarea nr. 8 cetatzeanu
1. Credetzi ca este justificata afirmatzia ,,tzara arde si baba se piaptana” referitor la ac. problema? Nu cumva aceasta problemutza este secundara fatza de tzunami-ul de saracie care se revarsa peste 80% dintre noi? Este cumva o dovada a afirmatziei ca o parte a clasei politice ,,traieste intr-un turn de fildes” si nu cunoaste ce se intampla real in tzara?
2. Nu cumva o mai mare autonomie data pe plan local va face sa creasca exponentzial coruptzia. Deja la nivel local se revin treptat la feudalism cu feudali si noi pe feudele lor??

Cristian Preda
Daca nu am insel, fostul presedinte Iliescu e cel care a spus ca nu e momentul. Cred ca greseste. Cetatenii au constatat ca e ceva in neregula cu Constitutia. Faptul ca esecul suspendarii nu a produs efecte politice a fost picatura care a umplut paharul insatisfactiei populare in privinta regulilor fundamentale ale statului nostru. Coruptia nu creste daca autonomia e dublata de reguli clare si precautii in utilizarea bugetelor.

Întrebarea nr. 9 teose
Romania a avut/are doar presedinti mediocri care au salivat formuland “solutii” la persoana intai. Promovarea insistenta a tatucului cu atributii sporite (in Constitutie) si nelimitate (in fapt), prin intemediul vatafilor din prispa Cotrocenilor, poate oferi o proteza solida lipsei de autoritate pe care se sprijina azi sistemul (?) schiop al degringoladei romanesti? Colegii dv. psihologi de la “Stefan Gheorghiu” vor sa exploateze labilitatea unei mase electorale ce se vrea impinsa in turma, care – in timpul diversiunilor din anii ‘90 – ofta cu naduf pe la colturi “Ce bine ne-ar prinde acum o dictatura militara”? Succes in ramura, tovarase!

Cristian Preda
Nu am din fericire colegi de la Stefan Gheorghiu.

Întrebarea nr. 10 catalin
Nu credeti ca e o aberatie micsorarea numarului judetelor? In loc ca decizia sa fie cat mai aproape de cetateni, vom asista la o noua centralizare. Judetele isi au rolul lor si practic nimeni din teritoriu nu doreste desfiintarea lor. Debirocratizarea si eficienta administratiei se obtin pe alte cai (informatizare, crearea de baze de date unice etc.) fondurile europene pot fi atrase printr-o redefinire a regiunilor de dezvoltare, in niciun caz prin micsorarea numarului judetelor.
Cristian Preda
Trebuie gasit un echilibru, asa cum spuneti, in ce priveste dimensiunea judetelor din perspectiva potentialului de dezvoltare si respectiv din unghiul de vedere al accesului la servicii publice. Judetele sunt acum prea mici pentru a ingadui dezvoltari semnificative, in acord cu ceea ce fac celelalte natiuni europene.

Întrebarea nr. 11 j
Nu credeti ca desfiintarea majoritatii judetelor si centralizarea puterii economice si legislative spre catre 9-12 va duce la comasarea puterii si destinatiei fondurilor numai catre cele noi infiintate iar celelalte care s-au comasat nu vor mai avea nici un viitor spre prosperitate ec. si sociala?
Cristian Preda
Actualele regiuni exista doar pe hartie. Chiar legea care le defineste spune ca ele nu sunt unitati administrative. Regiunile nu se pot dezvolta acum pentru ca fiecare judet blocheaza initiativa vecinilor cu care a fost cuplat in aceeasi regiune, pentru a nu pierde. Din aceste ambitii iese blocaj, nu progres.

Întrebarea nr. 12 phlojo
1. Inteleg foarte bine de ce SUA are nevoie de un congres bicameral; insa pt Romania nu gasesc o justificare. De ce continuam in aceasta formula? Nu ne ajunge o camera?
2. Nu mi se pare normal ca cineva care ocupa un post in care a fost numit sa aiba mai multa putere decat cineva dintr-un post in care a fost ales. E un principiu de baza al democratiei. Lasand la o parte cine ocupa postul de presedinte al Romaniei si postul de prim ministru in ziua de azi (acum nu ma refer la persoane anume ci la principiu), nu ar fi mai bine sa existe un singur post – presedinte, prim ministru, cancelar… sau cum o sa-i spuna – care sa fie ocupat de o persoana aleasa in mod direct de populatie (nu prin unele aranjamente ale partidelor) si aceasta persoana sa aiba puterea de a conduce puterea executiva?
Cristian Preda
Bicameralismul american e foarte diferit de cel de la noi. Camera reprezentantilor reprezinta cetatenii, in vreme ce Senatul reprezinta statele. La noi bicameralismul e o traditie care incepe la 1864, dureaza pana la alegerile din 1946, dupa care e reinventat – intr-o forma destul de precara – in 1990. Avem nevoie fie de unicameralism, fie de un bicameralism inegalitar, adica in care cele doua camere sa se diferentieze din perspectiva reprezentarii si sa isi limiteze puterea reciproc. Totul e ca actiunea de legiferare sa nu fie blocata.

Întrebarea nr. 13 Radu
In general prevederile constitutionale sunt niste generalitati cu mica valoare practica (ex. statul asigura un trai decent tinerilor) iar cand sunt menite sa reglementeze o situatie, mai mult o incurca (ex. alegerea primului ministru sau a ministrilor).
De ce nu pot juristii, societatea civila sau alti specialisti sa creeze o lege fundamentala fara echivoc, care sa nu nasca probleme de interpretare? E asa de greu sa enunti ceva concis si precis?
Cristian Preda
Aveti dreptate: e esential ca textul Constitutiei sa fie inteligibil. Oricine ar trebui sa-l inteleaga. Din pacate, in 1990-1991, cand a fost fabricata actuala Constitutie, unii aveau doar referintele intelectuale din comunism, iar altii au amestecat mult prea multe modele, ca sa mai iasa ceva clar. Sa gandim cu mintile noastre!

Întrebarea nr. 14 dan
Cum putem face procesul de adoptare intr-adevar unul democratic? Nu mi se pare normal sa trebuiasca sa votez o singura forma a constitutiei – de ce nu se voteaza pe articole si intre mai multe variante, dupa dezbateri publice in care sustinatorii diferitelor variante sa isi argumenteze propunerile?
Cristian Preda
Dezbaterea e esentiala. Daca va fi revizuire, Parlamentul va dezbate diferitele variante. Cetatenii au, sa nu uitam, dreptul de a initia revizuirea. Partidele vor fi sensibile la mesajele trimsie de cetateni, pentru ca e o tema fundamentala. Orice va cauta amanare va pierde.

Întrebarea nr. 15 Dan.Tapalaga
Va candida Traian Basescu la un nou mandat in 2009?
Cristian Preda
Va rog sa ii adresati direct intrebarea. Nu sunt autorizat sa raspund in locul sau.

Întrebarea nr. 16 Ioan DRIMUS
Domnule Preda,
Paoli, autorul primei Constitutii din epoca moderna (1755) a initiat aceasta opera pentru a asigura fericirea poporului corsican. Scopul declarat al Constitutiei este de a limita eventualele abuzuri ale acelora care ajung la puterea tarii, de a se impiedica tendinta spre tiranie a anumitor persoane sau grupari care ajung sa detina puterea in stat; separarea puterilor reprezinta chiar unul din mecanismele care indeplinesc acest rol.
In Romania vedem ca spiritul Constitutiei este deturnat si de multe ori interpretat in favoarea unor grupuri cu influenta mai puternica in stat. Romanii se vad neajutorati fata de starea de abuz creata si intretinuta de toate partidele aflate temporar la putere. Culmea este ca nimeni nu plateste pentru abuzurile savarsite si astfel starea de spirit a romanilor este deosebit de proasta.

1. Credeti ca ar trebui sa se introduca in Constitutie un articol care sa garanteze cetatenilor ca oricine comite abuzuri de orice natura va trebui sa repare prejudiciul creat (asta pe langa eventualele sanctiuni care sa descurajeze comiterea abuzurilor).
2. Avem o problema mare in procesul democratic: Alesii isi inseala sistematic alegatorii. ……..Credeti ca ar fi normal ca sa se prevada in Constitutie ca acei candidati care se prezinta la urne trebuie sa vina cu proiecte concrete (economice si de societate) proiecte care au obligatia sa le respecte; in caz de non respect sa ceara din nou avizul cetatenilor daca sa ramana in functie sau nu. Cetatenii care au pus in functie anumita persoana sa dispuna de mecanisme prin care sa poata sa destituie pe acei alesi care isi inseala electorii.
3. Libertatea de expresie nu ar trebui sa fie o cautiune pentru a manipula sau induce in eroare populatia (zvonuri, stri false, linsaje mediatice, etc). Credeti ca este cazul ca statul sa fie obligat prin Constitutie ca sa asigure conditiile pentru o informare corecta a cetatenilor?
4. Ma opresc deocamdata aici; multumesc.

Cristian Preda
Abuzul e odios – aceasta e una dintre convingerile politicii moderne.

Întrebarea nr. 17 Mihaela Matei
Buna ziua,
In privinta separarii puterilor in stat, noua Constitutie va fi mai clara?
Vor exista si indici de performanta generici caracteristici activitatii Parlamentului, Guvernului, Presedintiei ?
Multumesc.

Cristian Preda
Indiferent de regimul pentru care se va opta, echilibrul puterilor este principiul de nezdruncinat. In acest moment, avem un regim in care nu exista echilibru al puterilor, ci dezechilibru. Parlamentul si guvernul au abuzat rand pe rand de autoritatea lor. Regimnul nostru s-a hranit din slabiciunea acestor instante, si nu din forta lor.

Întrebarea nr. 18 mona
Salut propunerea privind impartirea Romaniei in euroregiuni. Consider ca este un lucru extrem de pozitiv in contextul statutului nostru de membru UE. O astfel de impartire ar rezolva multe din marile probleme politice, sociale si economice cu care ne confruntam.
Dar… sa fie numai in doua: Romania si Transilvania. Romania sa ramana impartita in judete, iar Transilvania sa fie de-a dreptul alipita la Ungaria. De ce? Este simplu! La cati romani sunt in Ardeal am avea si noi, romanii, o minoritate largita in guvernul Ungariei. O minoritate mai mare decat toata populatia Ungariei, deci i-am conduce noi pe ei si nu invers. Va rog sa ma contaziceti.

Cristian Preda
In anii si deceniile urmatoare, arhitectura politica a Europei va marca nu doar destinul cetatenilor din statele membre, ci si destinele extra-europenilor. Pentru ca Uniunea e o forta economica si isi va dezvolta forma politica. In acest sens, felul in care puneti dvs problema nu e adaptat timpului de azi.

Întrebarea nr. 19 om de judet, nu oportunist necalculat
Daca vrem stat unitar, indivizibil, conf. Constitutie “ARTICOLUL 1(1) România este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil”, nu cumva judetele trebuie
lasate asa cum sunt – sunt ceva specific tarii noastre. Numai necunoscatorii (n. dupa ‘50) nu stiu sau nu vor sa stie ca in anii ‘50-’60 am trecut prin experienta regiunilor si raioanelor. Dezavantajul acelor regiuni a fost ca numai in resedinta regiunii, unde era grosul administratiei, se investea, construia, sistematiza, dezvolta. Astfel, in fosta regiune Banat (actualele judete Timis, Arad, Caras-Severin) totul se intimpla numai in capitala regiunii – Timisoara; in fosta regiune Hunedoara (actualele judete hd si Alba) totul se intimpla numai in capitala regiunii Deva-Hunedoara; tot asa in regiunile Oltenia, Dobrogea, Galati, etc., celelalte orase de rangul 2,3, ca de ex: Aradul, Alba-Iulia, Resita, Pitestiul, Slobozia, Slatina, Vasluiul, Tulcea, Braila, SA, (pot confirma cei care au trait sau trecut prin ele pe vremea aceea), erau ramase mult in urma (fata de capitalele de regiune), erau niste “locuri unde nu se intimpla nimic”. Odata cu renuntarea la regiuni si organizarea pe judete (anii ‘60-’70) s-a echilibrat dezvoltarea tuturor districtelor, oraselor si comunelor tarii. In plus, populatia tarii s-a omogenizat.
O solutie pt. accesarea fondurilor UE pe regiuni ar fi: inserarea in arborele organizational administrativ local/central a unui strat supra judetean – “regiunea”, care va fi reuniunea formala de citeva judete (actuale) in jurul unui judet pivot, cu pastrarea bazei actualei organizari pe judete. In capitala judetului pivot vor fi citiva functionari publici care vor face link-ul, cu celelate judete din regiune, pt. anumite proiecte punctuale (sistem care este implementat in prezent si poate fi perfectionat).
vezi si http://www.gardianul.ro/index.php?date=1231970400
Cristian Preda
Notez interesul foarte marcat pentru chestiunea impartirii teritoriului. Raportul Stanomir include mai multe solutii. Imi ingadui sa va trimit la textul comisiei prezidentiale care a asumat acest Raport.

Întrebarea nr. 20 Un cetatean
De ce a existat atat de putina transparenta -chiar secretomanie – cu privire la activitatea acestei comisii? Din pacate, acest aspect lasa loc unor speculatii cu privire la intentiile reale ale acestui demers – chiar daca ele sunt oneste.
Cristian Preda
Imi pare rau sa va dezamagesc, dar asa se elaboreaza peste tot in lume asemenea documente. Specialistii lucreaza in liniste, dupa care solutiile sunt dezbatute. Solutia consultarii unor experti este larg practicata si in Statele Unite, si in tari europene. Comparand textul comisiei Balladur, solicitata sa reflecteze la revizuirea Constitutiei celei de-a V-a Republci franceze si pe cel al comisei conduse de prof. Stanomir, constat cat de aproape suntem de tipul de expertiza, de argumentatia constitutionala moderna.

Întrebarea nr. 21 stapanu
Vot la vedere in Parlament, ca-n SUA (sa terminam cu aberatia “votului secret cu bile”)?
Cristian Preda
Si acum se folosesc mai multe tipuri de vot. Inregistrarea felului in care voteaza alesii ne poate da o indicatie despre felul in care isi asuma mandatul.
Întrebarea nr. 22 VirgilD
Am o propunere utopica: ce ar fi daca parlamentarii ar fi platiti in functie de activitate? Ca din cate stiu la fel sunt platiti si cei care dorm in parlament ca si cei care merg in vacantze tot anul pe banii poporului. Mai concret parlamentarii sa fie platiti in functie de:
- numarul de zile in care activeaza in folosul poporului (ideea e ca poate fi si in Bahamas, daca se intoarce cu un proiect de lege viabil tot e bine, dar daca vine cu mana goala sa ii fie taiate zilele respective din salar).
- numarul de proiecte de lege pe care le da: unul care inventeaza 2 legi tampite pe an sa nu ia banii pe care ii ia unul care propune 20 de legi pe luna; propun chiar un bonus la salar pentru cei care au cu adevarat activitate (bonus direct proportional cu numarul de proiecte viabile prezentate)
- numarul de consilieri (cu cat are mai multi cu atata e mai incapabil sau se ocupa prea mult de firmele proprii si prea putin de lucrurile pe care le-a promis)
- dorinta poporului: daca oamenii considera ca parlamentarii isi fac bine treaba, sa poata alege prin referedum marirea salariilor lor, nu sa si le mareasca singuri
Si multe alte criterii banesti (daca alte nu avem) pentru stimularea alesilor ca sa isi faca treaba.
Stiu ca propunerea mea mea este utopica pentru ca se aplica tocmai celor care ar putea introduce o astfel de reglementare, si nu ar fi niciodata de acord. De aici ar aparea necesitatea unei legi ca toate deciziile ce ii privesc pe alesi nostri sa fie luate in urma unui referendum (de exemplu: doriti marirea salarilor parlamentarilor? [ ]da, [ ] nu).
Astazi – nu stiu din ce motiv – ma tzin de glume, incep sa am veleitati de scriitor… de basme

Cristian Preda
Libertatea de a decide a parlamentarilor e sacra. Acesta e motivul pentru care mandatul imperativ e declarat nul de catre textul Constitutiei noastre. Nu le putem face plan.

Întrebarea nr. 23 liana
Buna ziua, Va multumesc anticipat pentru timpul acordat. Am sa va pun o singura intrebare – Cum se poate ca o lege dupa ce a fost retrimisa spre examinare Curtii Constitutionale de catre Presedentie – mentionez ca in ambele cazuri Curtea a admis constitionalitatea sa – aceasta Lege (legea Voculescu sa nu fie promulgata?… Cum poate domnul presedinte sa fie “aparatorul” constitutiei daca tocmai dumnealui nu respecta promulgarea unor legi?
Cristian Preda
Presedintele nu are, de fapt, un drept de veto, pentru ca in sistemul actual camerele pot refuza retrimiterea unei legi, votand-o in exact aceeasi forma.

Întrebarea nr. 24 stapanu
Ce parere aveti de:
- statuarea fara echivoc a principiului simetriei: cel care numeste pe altcineva din ansamblul constitutional, sa-l poata si demite; in caz de referendum pentru rezolvarea unei dispute intre institutii, cel care pierde se dizolva sau demisioneaza si au loc noi alegeri
- statuarea neconstitutionalitatii unei Curti Constitutionale si desfiintarea celei prezente?
- statuarea laicitatii statului roman si a institutiilor sale; religia trebuie sa fie asimilata libertatii de constiinta in sensul cel mai general si nu trebuie asistata pecuniar de catre stat

Cristian Preda
Curtea constitutionala a ajuns un arbitru al vietii politice, intrucat textul Constitutiei nu era clar, iar partidele au fortat conflictul.

Cristian Preda
Laicitatea e unul dintre modelele de amenajare a relatiei dintre stat si religii. E esentialmente modelul francez. Toleranta poate functiona si in regim de laicitate, si in modelul mai complicat al libertatii religioase fara limite.

Întrebarea nr. 25 Mircea Roman
Va salut Domnule Preda,
Ma bucura propunerea comisiei prezidentiale de modificare a articolului 17 din Constitutia Romaniei cu privire la “garantarea expresa a dreptului la vot romanilor din strainatate”. Este un pas important spre normalitate si unitatea romanilor. Am totusi o retinere, anume, cine imi “garanteaza” ca o ordonanta de urgenta sau o decizie a BEC-ului nu va “bate” Constitutia, asa cum se intampla mereu de 20 de ani incoace!?
In al doilea rand, poate ca nu este o treaba constitutionala, totusi intreb: oare nu a sosit timpul sa incetam diferentierea dintre romani bazata pe locul domiciliului si sa eliminam termenul “roman cu domiciliu in strainatate”? O practica folosita inca din comunism pentru a izola si a reduce influenta politica a romanilor traitori in tari democratice. In totala contradictie cu articolul 25 aliniat 2 din Constitutia Romaniei (ARTICOLUL 25 (2)

Fiecărui cetăţean îi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a emigra, precum şi de a reveni în
ţară).
Va multumesc pentru atentie

Cristian Preda
Aveti dreptate. Nu domiciliul e esential. As adauga ca legile electorale ar trebui sa faciliteze exprimarea politica a cetatenilor romani, INDIFERENT de domiciliu.

Întrebarea nr. 26 MIHAI 2
Ultimele alegeri au demonstrat ca poporul nu a inteles nocivitatea unui Parlament coruptibil. Sunt absolut de acord cu remarca Presedintelui Basescu in sensul care/alegerea sa sa se face de catre popor, iar nu de catre sus amintitul Parlament. Ma intreb insa ce ne impiedica sa imbogatim teoria si practica constitutionala europeana ? Am in vedere ca exista inca destule state in care Presedintele e ales de Parlament. De ce nu am putea incerca si o formula inversa. Adica sa realegem prin vot direct un Presedinte de nadejde, iar domnia sa-i aleaga apoi pe deputati si senatori.
O alta problema se refera la gestul prin care Valeriu Stoica, in 2000, a scos PNL ul din Conventia Democratica. Ati fost atunci extrem de sever cu Stoica, pe care l-ati acuzat ca a trimis astfel PNT ul in neant. Cred ca ar fi extrem de oportun ca acum, in calitate de consilier al Prededintelui, sa-i semnalati labilitatea morala a lui Stoica care poate trada oricand din nou. Ca doar stiti cat de mult a tinut domnului Basescu la taranisti !
Cristian Preda
Liberalii si taranistii au jucat un rol insemnat in istoria noastra postcomunista. Victoria lor in 1996 a schimbat cursul politcii romanesti. A fost prima data cand opozitia a ajuns la putere in secolul al XX-lea. Asa ceva nu se intamplase nici macar in vremea in care PNL si PNT dominau scena politica. Ce sa mai vorbim despre comunism! Acesta e lucrul important.

Întrebarea nr. 27 Dan.Tapalaga
1. Cand estimati ca s-ar putea finaliza dezbaterile publice, parlamentare si cand estimati ca ar putea avea loc referendumul: in 2008, in 2009 sau mai incolo?
2. Reducerea numarului judetelor si reorganizarea administrativa este unul din cele 10 puncte prezentate de seful statului ca fiind optiuni personale. Cine credeti ca va sustine o propunere care contravine intereselor politice locale si chiar centrale?
3. Numerosi comentatori sustin ca proiectul Constitutiei revizuite nu are sanse sa treaca de Parlament, in conditiile in care e nevoie de 2/3 din numarul parlamentarilor. Cum comentati?

Cristian Preda
1. E greu de estimat. Ar fi ideal sa nu ne grabim, dar nici sa nu amanam sine die.
2. Parlamentarii care nu sunt aserviti intereselor locale.
3. Acordul politic se poate discuta dupa ce exista un text. Deocamdata doar seful statului si-a definit optiunile. Partidele parlamentare si liderii politici isi pot defini propria viziune. Ar fi bine s-o faca, pentru a putea confrunta diverse optiuni. Raportul Stanomir ofera o buna baza de plecare, intrucat contine alternative.

Întrebarea nr. 28 major_ballsack
Eu sunt de acord ca revizuirea Constitutiei este absolut necesara, macar pentru a clarifica chestiuni fundamentale, gen procedurile de instalare in functie a ministrilor, transarea chestiunilor de “numire” vs “propunere”, inceperea urmaririi penale etc.
Nu inteleg insa cum anume veti rezolva dvs., consilierii si presedintele aceasta chestiune.
Dincolo de majoritatea “de ciolan” – sa-mi fie cu iertare, dar interesul public imi vine greu a crede ca intra in ecuatia actualei majoritati parlamentare, dvs. va confruntati cu un parlament profund ostil in privinta modernizarii statului. Sa nu uitam ca alianta de interese PNL + PSD (si de ce nu, partial chiar si PDL) va este potrivnica si suficient de puternica pentru a nu ajunge niciodata la majoritatea necesara schimbarii Constitutiei.
In termeni simpli, fidelii d-nului Iliescu si ai d-nului Tariceanu nu vor vota, game over.
Interesant e ca nici macar populatia nu pare sa dea doi bani pe astfel de proiecte. Nu se vor prezenta la referendum, nu inteleg miza, poporul roman doar se naste, ia credit sau ajutor social, il cheltuie si moare. Sa inteleg ca aceasta dezbatere este mai degraba un exercitiu electoral, face d-nul Basescu zgomot ca sa se vada ca face ceva? Sau aveti un argument minim pentru a ne justifica iluzia unei Constitutii mai bune?

Cristian Preda
Cred ca argumente precum cele infatisate de dvs trebuie luate in seama. Ostilitatea, dificultatea, aliantele “pragmatice” sunt parte a politicii. In acelasi timp, cred ca avem nevoie si de ideal. Dumneavoastra ii spuneti iluzie. Nu e doar atat.

Întrebarea nr. 29 vIRGIL
Buna ziua, Acolo, la dvs, se gandeste cineva, serios, la marirea pragului de acces in parlament?? cred ca asta ar fi o soluite decisiva pt a mai …. aerisi peisajul politic autohton !!!
Cristian Preda
Eu optez pentru un sistem majoritar in doua tururi fara prag electoral.

Întrebarea nr. 30 VirgilD
Ce parere aveti despre realizarea unor formulare pentru referendum sub forma de grila? Fiecare sa puna stampila pe legea sau grupul de legi cu care e de acord.
Se va realiza vreodata?
Cristian Preda
Grila nu e buna chiar la orice. Discernamantul e util si politcienilor, dar si cetatenilor.

Întrebarea nr. 31 gogu
Ati spus ca sunteti adeptul unui regim ca cel francez. Nu credeti ca un presedinte al Romaniei dar cu prerogativele ca ale presedintelui Frantei s-ar transforma intr-un dictator? Franta are traditie democratica de 200 ani, noi de 20.
Mi-e mi-ar fi frica sa traiesc intr-o astfel de Romanie.
Cristian Preda
Romania e tara membra a UE. Orice deriva autoritara ar fi sanctionata imediat. Pe de alta parte, cetatenii romani sunt suficient de maturi pentru a NU alege un posibil dictator.