Posts from — October 2011

Decizia CSM de a-l ancheta pe Daniel Morar e un gest politic, nu administrativ.
Singura persoana citata pozitiv in toate evaluarile europene a devenit un adversar pentru CSM, o institutie care ar dori pastrarea starii de haos si de incertitudine din justitia romaneasca.
Faptul ca onor CSM nu iubeste Comisia Europeana are un cost.
Cel care il plateste e cetateanul roman.

Începând de ieri și până luni dimineață mă voi afla în Tunisia ca membru al echipei de observatori ai procesului electoral din partea Parlamentului European. E o misiune de 15 persoane, care se vor alătura celor 120 de observatori din UE aflați deja la fața locului.
UPDATE 21 octombrie:
Joi si vineri am avut intalniri cu cele mai importante partide din Tunisia, y compris Ennahdha, creditat cu cele mai multe sanse de a castiga scrutinul. Multe formatiuni politice se multumesc sa vorbeasca despre pericolul reprezentat de acest partid, care se revendica de la Islam, si care e transformat in acest fel in subiectul tuturor conversatiilor. In afara partidelor, am fost primit, alaturi de ceilalti deputati europeni, de ministrul adjunct de externe (fost ambasador in Rusia in momentul revolutiei), ca si de primul ministru Beji Caid Essebsi. L-am intrebat pe acesta din urma care e cea mai interesanta concluzie a mandatului sau de premier de tranzitie. Raspunsul lui merita retinut: “am descoperit ca democratiile au drept adversari nu doar dictatorii, ci si oamenii cumsecade care vor totul de azi pe maine”. Premierul tunisian m-a rugat sa transmit multumiri Romaniei, pentru ajutorul acordat in acest moiment, inclusiv prin mai multi observatorii electorali. In acest context, trebuie amintit faptul ca fostul presedinte Constantinescu conduce o delegatie a Institutului Republican din Statele Unite si ca mai multi experti electorali din Romania se afla in Tunisia ca observatori de termen lung sau de termen scurt.
UPDATE 22 octombrie:
De la revolutie incoace, in Tunisia au aparut peste 100 de partide, astfel incat la alegeri vor exista peste 11 mii de candidati, grupati pe aproape 1500 de liste. Clivajul principal e cel religios: marginalizarea Islamului sub Ben Ali e compensata acum de referintele religioase. Majoritatea partidelor asuma laicitatea. Unele dintre ele cauta insa sa se distinga in peisajul multicolor. Cel mai traznit partid e cel numit Parti de l’ouverture, caruia i se mai spune si “partidul gratis”, fiindca propune ca facturile de gaz si electricitate mai mici de 60 de dinari sa nu fie achitate, ca fiecare tunisian sa primeasca 5000 de dinari cand se casatoreste si 400 de metri patrati de teren in locul unde s-a nascut si, last but not least, ca intre Tunisia si Italia sa se construiasca un tunel sau macar un pod.
UPDATE 23 octombrie:
Am ajuns la prima sectie de vot, la Ariana, la 6h20 ora locala. La 7h, in momentul deschiderii urnelor, cateva sute de oameni asteptau sa voteze. Multi spun ca e prima oara cand voteaza, intrucat in timpul lui Ben Ali consultarea electorala era maimutarita. Alegatorii tunisieni au entuziasmul pe care il aveam si noi in 1990.
Intr-o sectie de vot vizitata la ora pranzului, un tunisian imi spune – dupa ce afla ca vin din Romania – ca a invatat matematica la scoala primara cu un profesor roman, in anii saptezeci. Omul imi povesteste cu lux de amanunte parcursul scolar, dupa care trece brusc la situatia interna, pentru a deplange lipsa de perspective economice. Momentul cel mai impresionant l-am trait intr-o sectie de vot in care si-au facut aparitia cativa observatori palestinieni: multimea a inceput sa aplaude, dupa care cateva mii de oameni au cantat imnul tunisian. O emotie colectiva greu de descris in cuvinte.
Altfel, de-a lungul zilei, totul e calm.
Cu doua ore inainte de inchiderea urnelor, i-am acordat un scurt interviu Danielei Coman de la Radio Romania, aflata in Tunisia pentru alegeri. E remarcabil faptul ca un post din Romania acorda atentie acestei tari din vecinatatea sudica a Uniunii, devenita sursa de inspiratie a primaverii arabe.
UPDATE 24 octombrie:
Votarea a durat 12 ore, numararea buletinelor si calculul rezultatelor – alte 6 ore, de la 7 seara la 1 noaptea. Rata de participare in sectia in care m-am aflat pentru despuierea urnelor a depasit 90 la suta!

Am acordat în această dimineață un interviu RFI România.
Între altele, am dezavuat frica de idei noi exprimată de Cezar Preda, cel care ieri ne invita pe mine, pe Monica Macovei, pe Teodor Baconschi și pe Sever Voinescu să construim un alt partid. În loc să se gândească în ce fel PDL poate asuma convingeri și atitudini care să îl scoată din somnolență, Cezar Preda ne arată ușa. Din păcate, nu e singurul pedelist care gândește așa.

În această seară, am participat la expoziția organizată la PE de către colega mea Monica Macovei, pe tema Memorialului de la Sighet, în prezența Anei Blandiana și a lui Romulus Rusan.

Între invitați, istoricul francez Stephane Courtois, gazetarul Petre Mihai Băcanu și directorul Fundației Konrad Adenauer de la București, Holger Dix (care apare și în foto).

Grupul PPE salută eliberarea lui Gilad Shalit contra 1000 de prizonieri palestinieni.
Shalit, care are și cetățenie israeliană, și cetățenie franceză, a fost capturat de Hamas în 2006.
PE a adoptat anul trecut o rezoluție care cerea eliberarea sa.

În reuniunea grupului de lucru al PPE pentru afaceri externe din această dimineață, am susținut, ca și săptămâna trecută în plen, adoptarea unei poziții dure față de Ucraina, ca reacție la procesele politice comandate de președintele Ianukovici. Nu toți deputații ar îmbrățișa această atitudine: mulți cred că trebuie să fim “diplomați”, adică să acceptăm jocul duplicitar al Ucrainei.
Iată de ce m-am bucurat să aflu la prânz că președintele Comisiei Europene, Manuel Barroso, și președintele Uniunii, Herman von Rompuy, au amânat întâlnirea cu președintele ucrainean, prevăzută inițial joi, pentru o dată “când vor exista condiții mai bune pentru a progresa în ceea ce privește relațiile bilaterale”.
Kievul trebuie să știe că a depășit limita cerută de un stat de drept.

Victor Ponta a anunțat că se întâlnește mâine la Madrid cu premierul Zapatero, pentru a-i ajuta chipurile pe românii aflați în Spania.
Din două, una: ori Victor Ponta nu e la curent cu politica spaniolă, ori el nesocotește publicul românesc.
Dacă ar fi la curent cu ceea ce se întâmplă în Spania, șeful PSD ar fi aflat că Zapatero se pregătește să plece de la putere peste o lună. Partidul Popular are peste 15 procente peste socialiștii lui Zapatero. Toată Spania e conectată la campanie și e de mirare că Victor Ponta nu a găsit cu cale să meargă la Madrid până acum. E greu de crezut că premierul socialist spaniol va face gesturi amicale față de români după ce le-a dat numai bătăi de cap.
Dacă însă știe că Zapatero își face bagajele, înseamnă că Victor Ponta râde de cetățenii români, lăsându-i să creadă că ar putea sprijini în vreun fel comunitatea românească din Spania.
Nu mă aștept ca situația să fie clarificată. Propaganda deșănțată a PSD are rostul de a crea iluzii. Geoană promitea bani fiecărui român întors în țară, Ponta le promite tuturor o protecție politică pe care nu o poate acorda.

Am primit astăzi, din partea secretariatului comisiei de afaceri externe a PE, un calendar foarte important referitor la raportul despre Islanda pe care trebuie să îl pregătesc în fiecare an. Astfel, pe 20 decembrie va fi discutată prima formă a raportului, pe 31 ianuarie 2012 vor fi discutate amendamentele depuse de ceilalți deputați, pe 6 februarie va fi organizat votul din comisie, iar în sesiunea din martie se va pronunța plenul.
Organizarea de la PE ar putea fi un model și pentru Parlamentul de la București. Previzibilitatea e un avantaj.

Duminică s-au încheiat alegerile primare organizate de Partidul Socialist Francez pentru a desemna candidatul care îl va înfrunta pe Nicolas Sarkozy la prezidențialele de la anul.
Inspirate de politica americană, alegerile primare au două mari avantaje.
Primul este democratizarea accesului la funcții. Candidaturile nu sunt stabilite de “executivul” de partid, ci de militanți și, uneori, de publicul larg. În cazul francez amintit, au putut să voteze pentru a desemna candidatul socialist pentru Elysee atât membrii PS, cât și orice persoană care semna o declarație cum că aderă la principiile stângii.
Al doilea avantaj al alegerilor primare e legat de comunicare. Nimic nu e mai interesant pentru presă decât o competiție internă. Alegerile primare ocupă, de aceea, spațiul ziarelor și televiziunilor. Zile, săptămâni, luni organizațiile politice care recurg la alegerile primare au un loc în mass media, y compris în cele care au simpatii pentru adversari. Eu citez Le Figaro și n-a fost zi fără un comentariu despre ce fac stângiștii care nu citesc Le Figaro.
Cer de aproape doi ani organizarea unor asemenea alegeri și în PDL. Deocamdată, nu a ieșit mare lucru. Perseverez.

Pentru orice persoană normal constituită, secretarul de stat surprins luând mită ar trebui suspendat din PDL.
Nu se întâmplă așa pentru că nici statutul nu o îngăduie, nici organizația din care provine nu e dispusă să acționeze cu promptitudine.
Această nefericită combinație le îngăduie adversarilor să acuze PDL ca întreg de corupție.
Conform regulii interne, suspendarea va veni în cel mai bun caz mai târziu, la o eventuală trimitere în judecată.
În acel moment, publicul va fi uitat până și numele coruptului.
Cine pierde din asemenea situații?
Organizația politică e cea care plătește factura.
Dacă PDL ar recurge la suspendarea automată, s-ar proteja în fața unor incidente mai mult decât penibiie.
Nu o face pentru că organizația e aservită interesului unor inși vicleni, care au pervertit sensul prezumției de nevinovăție.
Interesul public pierde în numele principiului care ar trebui să-l protejeze.
UPDATE: Salut decizia premierului Boc de a-l demite pe responsabilul ANOFM din demnitatea de secretar de stat. E un gest firesc.