Posts from — July 2011

Humanitas a publicat un volum pe care nu trebuie să-l rateze niciunul dintre cei interesaţi de istoria literară, dar şi de politica românească din secolul al XIX-lea.
Un mic fragment din prefaţă explică intenţia autoarei:
“Cartea Lumea ca ziar. A patra putere: Caragiale se sprijină pe două întrebări care mă preocupă de multă vreme, una despre rezistenţa operei comice a lui I.L. Caragiale, cealaltă despre viaţa din vremea lui. Prima ţine de curiozitatea cercetătorului literar, cea de-a doua de curiozitatea mea omenească, de dorinţa de a şti adevărul şi, poate, de nevoia romancierului de a trăi mai multe vieţi deodată. Decorul, recuzita şi titlurile aparţin secolului 19, iar personajele cărţii sunt Presa şi Caragiale (gazetar şi scriitor). Între cei doi eroi ia naştere o poveste pe care jurnaliştii timpului, mari iubitori de adjective, ar fi numit-o, poate, palpitantă”.

Victor Ponta are problemele pe care le avea și Mircea Geoană.
El nu este, în ochii lui Traian Băsescu, un candidat credibil pentru poziția de premier.
Pe de altă parte, V. Ponta nu este, în ochii pesediștilor, un candidat credibil pentru poziția de prezidențiabil.
Fruntașul PSD a crezut că poate face uitate cele două dificultăți majore pe care le are.
A creat, în acest scop, un dispozitiv politic menit să ascundă problemele, nu să le rezolve.
Victor Ponta a unit PSD cu PNL pentru ca, pe de o parte, poziția de prezidențiabil să îi fie “distribuită” lui Antonescu, iar, pe de alta, pentru ca șansele lui de a deveni premier să pară că nu mai țin de Traian Băsescu, ci doar de obținerea unui scor mai mare de 50% la legislative.
Lipsit de experiență, V. Ponta a uitat însă mai multe lucruri:
1. PSD nu a mers niciodată în alegerile prezidențiale pe mâna unui candidat din alt partid. E, de altfel, singura formațiune care a reușit nu doar să aibă un candidat la fiecare scrutin prezidențial, dar și să îl impingă în turul al doilea, de câte ori nu a câstigat cursa. Cred că peneliștilor nu le-a scăpat acest detaliu.
2. Un prezumtiv scor mai mare de 50% pentru USL îl obligă pe Traian Băsescu să numească un premier de la această formațiune, dar nu îi impune un anumit nume. La limită, Președintele e liber să îl desemneze și pe Crin Antonescu candidat la funcția de premier. Mi-e greu să cred ca pesediștilor mai experimentați le-a scăpat un asemenea scenariu.
3. PNL a intrat în USL interesat, în primul rând, de participarea la guvernare. Acest partid nu a reușit să fie prezent în guvern decât atunci când a participat la alegeri într-o coaliție, adică în 1996 și în 2004. Atunci când s-a angajat în competiția legislativă pe cont propriu, PNL fie nu a intrat în Parlament (1992), fie a trecut pragul electoral, dar a rămas în opoziție (1990, 2000, 2008). In ambele ocazii în care a fost actor guvernamental, PNL și-a abandonat partenerul înaintea următorului test electoral: aceasta e experiența pe care au trăit-o si PNTCD în 1999-2000, și PDL in 2007-2008.
Incercând să nu semene cu Mircea Geoană, Victor Ponta oferă ocazia PNL de a face ceea ce a mai făcut în trecut, iar pesediștilor iluzia că l-ar putea pune în dificultate pe Traian Băsescu.
De fapt, actualul lider PSD nu e diferit de cel care l-a precedat.