Vot la 16 ani
Landul Bremen ţine astăzi alegeri pentru parlamentul său regional. La acest scrutin, participă pentru prima dată şi tinerii de 16-18 ani. Mai multe landuri au coborât vârsta de vot la municipale, dar Bremen e primul unde acest drept este extins.
Germania se alătură astfel Austriei în revoluţia democratică europeană în privinţa votului. Într-adevăr, în Austria, începând din 2007, se votează de la 16 ani şi la legislative.
În România, vârsta de vot a fost coborâtă ultima dată în 1948, după ce în perioada interbelică fusese de 21 de ani.
Propunerea mea de a diminua vârsta de vot de la 18 la 16 ani a fost primită cu răceală. În contextul discuţiilor despre reformarea Constituţiei, poate ar fi nimerit să se realizeze studii despre vârsta la care tinerii îşi asumă o condiţie politică. Dacă se poate munci de la 16 ani, de ce să nu se poată şi vota de la aceeaşi vârstă?
Cuvinte cheie: drepturile omului, vot
27 comentarii
[...] Continued here: Vot la 16 ani [...]
[...] stabil si serios. Se vede lucrul acesta la Dacia Renault, la BRD-Societe Generale. Romania este o tara francofona, dar lucrul asta nu prea se vede, ca sa zic asa, nu prea se simte. Dar eu cred ca trebuie spus ca [...]
@ Cristian Preda
Dacă vă gândiţi la a coborî vârsta de vot la 16 ani, vă gândiţi să coborâţi şi vârsta pentru candidatură la 16 ani? Ar fi interesant să avem un preşedinte adolescent.
Bibliotecaru:
Nu cred că vârsta minimă pentru eligibilitate trebuie coborâtă. Oricum, ar fi nimerit ca o asemenea schimbare să se producă treptat, aşa cum se petrec lucrurile şi în alte locuri. S-ar putea începe cu alegerile locale – primării şi consilii.
Sa incercam o promovare a mesajului dumneavoastra. Ce ziceti?
Flavia recently posted..Merită citit
Domnule Preda
In aceasta ipoteza, as fi curios sa vad cati tineri de 16 – 17 ani au cunostinte despre politica si agenda politica. Fireste, nici cei mai mari nu au, insa, eu personal, nu as acorda dreptul la vot doar pentru ca la aceasta varsta pot sa munceasa; in unele tari pot sa conduca ori chiar pot fi judecati ca niste adulti. As vrea sa vad interesul lor, chiar si minim. Prim urmare, problema mi se pare mai degraba la intentia de vot, ori aici, tare mi-e teama ca vor face ce fac parintii lor (daca nu sunt activisti de partid, sau simpli simpatizanti) si anume: nu isi vor lua in serios dreptul.
Cu toate acestea, nu pot sa nu imi exprim credinta ca face bine pe termen lung – vorbim de o revigorare a electoratului ce ar putea sa contrabalanseze ignoranta celor mari cu entuziasmul celor mici si dornici sa isi exprime intentia de vot.
@ Cristian Preda
Ceea ce încercam eu să spun este că acest prag de 18 ani este o vârstă structurată în doctrina juridică. Cineva care poate să voteze, câştigă dreptul electoral, în concluzie nu mai poate fi minor… Apare deci o întreagă revoluţie în lumea juridică şi nu ştiu dacă este justificată (în sensul că nu am nici un fel de element care să mă ajute să mă pronunţ).
Adevărata întrebare este nu dacă un tânăr la 16 ani are o opţiune politică, ci dacă este îndeajuns de maturizat intelectual şi psihologic pentru a putea avea o opţiune politică responsabilă. O dată cu o astfel de schimbare ar trebui să avem şi şoferi de 16 ani, şi soldaţi de 16 ani, eliminarea protecţiei angajaţilor de 16 ani (adică tot acel sistem de Codul Muncii care protejează tinerii sub 18 ani), posibilitatea ca cei de 16 ani să aleagă dacă mai merg la şcoală sau nu…
Dreptul electoral este foarte puternic şi, funcţie de el, se ghidează multe alte drepturi şi obligaţii. Iată de ce studiile nu au cum să se limiteze la “vârsta la care tinerii îşi asumă o condiţie politică”, ele trebuie coroborate de întreg sistemul. Desigur, astfel de studii sunt extrem de utile, mă îndoiesc însă că în România se vor găsi îndeajuns de multe fonduri pentru a le duce la bun sfârşit.
Personal cred că “prima directivă” în sistemul electoral este construirea unei conştiinţe civice. În mod voit, clasa politică din România preferă să manipuleze electoratul, prin orice formă, decât să-i consolideze o conştiinţă politică. De aceea cred că mai important ar fi rezolvarea acestei probleme din rândul clasei politice şi apoi efectuat studiul asumării condiţiei politice. Avem nevoie de profesionişti în partidele politice, avem nevoie de doctrine, avem nevoie de o promovare a “culturii” politice, avem nevoie de traducerea principalelor lucrări politice clasice ale lumii. Cele care sunt traduse ar trebui oferite gratuit pe internet în formă html sau pdf (sunt deja prea vechi pentru a beneficia de drepturi de autor).
Abia după dobândirea unei dimensiune de conştiinţă politică pentru populaţie, măcar la un nivel minimal, am putea vorbi de “fineţuri” precum vârsta minimă a dreptului de vot.
Eu cred că s-ar putea profita de faptul că nu va fi modificată prea curând Constituţia, pentru a începe cu prima parte, profesionalizarea clasei politice. După aceea… următorii paşi şi, abia la final, studiu cu vârsta, modificarea vârstei înspre “mai mare sau mai mică” şi modificarea constituţiei astfel încât să reflecte schimbarea.
Desigur, se poate face altceva. Se pot produce alegeri pentru organisme speciale ale tinerilor menite să apere interesele celor tineri şi care, nu-i aşa, să aibă un cuvânt important de spus în actul guvernării. Acest lucru se poate face fără nici un fel de studiu, fără schimbarea Constituţiei, printr-o simplă lege.
Ce părere aveţi?
PS.
Mă bucură că aduceţi în discuţie şi probleme de concepţie.
Ăsta-i viermuşul din cârlig, să muşte “guvidele majoritar” euroconstituţia cu euroregiuni ? În 2003 momeala era desfiinţarea stagiului militar, dar a intrat la pachet si Art. 137.2.
Riddick recently posted..Nigel Farage- imperiile multinaţionale nu rezistă
@Vici, ce inseamna activist de partid?? Credeam ca suntem departe de decembrie 1989. M-am inselat. Parca suntem tot mai aproape. Totusi, a avea o optiune, fie ea si politica este sinonim cu activismul de partid?
Flavia recently posted..Merită citit
Varsta la care un tanar sa participe la vot trebuie sa fie varsta la care acel tanar cunoaste partidele politice si agenda politica pentru ca altfel vom ajunge ca orice tanar momit fiind la 16 ani de vreun partid politic sa isi dea votul pe gratis. Omul trebuie sa aiba o anumita stabilitate inainte de a putea alege cine sa il conduca, in nici un caz la 16 ani nu vei putea sa ai acea stabilitate.
D-le Prof. Preda, cum vi se pare marirea perioadei de acordare o ajutorului de somaj la trei ani sau pana la gasirea unei slujbe adecvate pregatirii …pentru care uneori statul face cheltuieli destul de mari ( in aceste conditii se poate cere si returnarea unei parti din aceste cheltuieli daca absolventul refuza ajutorul de somaj sau nu se angajază în tara in 5-7 ani de la absolvire). De ce vi se pare asa importanta varsta de la care se poate vota? Conteaza si varsta pana la care se poate vota? Ce alte limitari biologice ar mai putea fi folosite?
As dori sa nu-mi raspundeti ca ar fi o cheltuiala in plus pentru stat. Eu va spun ca nu e asa, ar fi o cheltuiala data de incompetanta guvernantilor fara viziune si mincinosi, ar fi o cheltuiala impusa prin programul de guvernare pentru care au fost alesi si limitata strict de buget. Locurile de munca raportate la populatia apta de munca sunt cel mai bun indicator al modului de guvernare , iar numarul de someri e oglinda fidela a acestui indicator.Trebuie reglementari ca el sa fie , oficial , cel real. Someri sunt cei fara serviciu pe o anumita perioada de timp nu cei ce primesc ajutor pana la un an.
Sunt de acord, sustin aceasta perspectiva , dar mai intai nu credeti ca ar trebui sa le acordati romanilor din afara tarii ( ‘”capsunarii, tradatorii, prostituatele ….” in opinia USL-asilor si falangelor ) posibilitatea de asi exercita dreptul elementar de vot?. Stiti ca sunt zone unde romanii pentru a vota au trebuit sa parcurga 800 km dus 800 intors? Sau nu va intereseaza?
Este adevarat ca PNL s-a format ca partid de stanga, ca masurile luate de Bratieni au fost de stanga si ca mai la stanga acestuia se afla pntcd-ul ?
Prin urmare este adevarat ca atat traditia romaneasca cat si cea internationala situeaza liberalismul ca un curent de standa , centru-stanga?
Si atunci sintagma “adevaratele forte de dreapta ; pnl-pc -milica zoe” , nu este o minciuna sfruntata, un atac la adevar, bun simt…Dumnezeu, asa cum sunt celelalte sintagme ca imperialistii exploatatori, tradatorii, capsunarii, liichenii, bashistii, pupinii…. introduse de comunisti neocomunistii USL?
Sau considerati aceste aspecte minore si nesemnificative?
Cum veti introduce votul la 16 ani inainte sa rezolvati cu votul romanilor din diaspora?
Freedom, ce întelegi tu prin „bun simț”? Dar prin „sintagma”?
@ antim
Ajutorul de şomaj nu este o cheltuială a statului. Sigur, având în vedere că foarte mulţi politicieni care nu au o pregătire vorbesc pe la televizor… spun exact acest lucru. Ajutorul de şomaj este o asigurare, la fel ca şi asigurarea CASCO, asigurarea de răspundere civilă, asigurarea casei, asigurarea pe viaţă… Nu există un drept la şomaj, ci un drept la asigurarea pentru şomaj.
Există o plată a contribuţiei de asigurare în valoare de 1% din salariul brut (0,5% angajat şi 0,5% angajator). În cazul în care cineva îndeplineşte condiţiile de a primi indemnizaţia de şomaj, el primeşte acea sumă ca urmare a calităţii sale de asigurat. În concluzie şomerii sunt plătiţi pe baza propriei asigurări, nu au nici o treabă cu banii de la stat şi nici cu alt asigurat. Există şi excepţii, dar nu cred că despre ele doriţi să vorbim.
Mărirea duratei în care cineva primeşte indemnizaţia de şomaj trebuie susţinută de un venit. Sau se creşte acel 1% plătit drept contribuţie, sau scade suma lunară primită de toţi şomerii, sau se modifică condiţiile de acordare, de exemplu se poate creşte foarte mult perioada de muncă pentru care se acordă indemnizaţia de şomaj… Ceva trebuie să se întâmple. În nici un caz statul nu va scoate bani de la buget pentru a acoperii diferenţa.
Părerea mea.
Pe de altă parte, mergând pe cifrele raportate de domnul Boc, prin august cel târziu va dispărea complet fenomenul angajaţilor la negru. După luna august noile contracte de muncă raportate de domnul Boc vor “muşca” din numărul celor fără de un loc de muncă. Nu este exclus deci ca la anul să nu mai există nici români care nu au un loc de muncă. Nu ştiu ce vom face când numărul de noi contracte de muncă va depăşi numărul populaţiei apte de muncă… Dar găseşte domnul Boc o soluţie.
Am un nepot in Germania care implineste peste doua luni 16 ani si ii cunosc si pe unii colegi de clasa. Fata de Romania, copiii sint mult, mult mai responsabili cu scoala ( in rest sint tot copii ).
De fapt sistemul de invatamint e de asa natura conceput incit ii responsabilizeaza de la virste foarte mici (nu stiu daca e bine sau e rau) si de aceea cred ca cei care se hotarasc sa se duca la vot o fac in cunostinta lor de cauza, nu sint cumparati si nici folositi ca masa de manevra.
Mie greu sa cred ca in Romania poate functiona asa ceva, in conditiile in care scoala romaneasca inca mai scoate timpiti, iar adolescentii au cu totul alte prioritati la aceste virste, decit responsabilitatea.
Adevarul este ca intreaga societate romanesca este intr-o proportie foarte mica responsabila cu adevarat si de aceea, inainte sa ne comparam cu nemtii, trebuie sa muncim ca nemtii, sa nu mai furam cum nu se fura in Germania, sa fim responsabili la locul de munca si-n societate ca nemtii, sa avem mass-media ca nemtii, etc., etc., etc.
Deci mai e mult pina departe.
AdmuS recently posted..S-a speriat Printul Charls
Ce stie un adolescent la 16 ani cum merg lucrurile in tara asta , doar cantitatea sa conteze oare, voturi multe sa fie, ca poate, poate, eu as fi profund impotriva unui asemenea proiect de lege.
Daniel Cluj recently posted..Rent a car Cluj
Ar fi mult mai comod sa se cumpere voturi cu un concert sau in discoteca decat alergind din casa in casa cu pungi de zahar, orez, peste… Pestele se mai poate si strica, pumgile se mai sparg…
Bibliotecaru,ce spui tu scrie si in cartile din biblioteci. Absolventii primesc ajutor de somaj? Eu vorbeam despre un sistem îmbunătațit care să țina in țara forta de munca pregatita in institutii acreditate , pe în o perioada mai lungă până la găsirea unui loc de muncă .Asta se poate face pe bani din buget o perioada și daca politicile guvernamentale sunt bune banii se recupereaza prin contributiile ulterioare de la mai multi si cheltuieli pentru mai putini. Asta presupune guvernanti responsabili, care nu pot exista decât în încorsetari bugetare stricte,cu evolutii pe mai multi ani, unde nu e loc de populisme si statistici mincinoase.
Putem introduce si votul de la 16 ani , si cel prin corespondenta, care presupun cheltuieli bugetare in plus,dar suntem siguri ca aducem la putere guvernanti responsabili? Cam tot ce e scris prin biblioteci ne-au promis.
@ antim
Aţi observat foarte bine, ceea ce scriu stă scris în bibliotecile sistemului instituţional românesc. Lumea aceasta este făcută astfel încât societăţile să funcţioneze după aceste biblioteci, altfel ar fi anarhie.
Absolvenţii primesc nişte bani după încheierea calificarea lor… şi nu numai (mai sunt şi militarii după ce au efectuat stagiul militar, refugiaţii, străinii care au fost angajaţi în România, repatriaţii, cei care s-au eliberat din detenţie…). De aceea spuneam “Există şi excepţii, dar nu cred că despre ele doriţi să vorbim.” Asta însă nu este discordant cu ceea ce spuneam. Legea 76/2006 spune:
În sistemul asigurărilor pentru şomaj sunt asigurate, în condiţiile prezentei legi, persoanele fizice, denumite în continuare asiguraţi. Bugetul asigurărilor pentru şomaj cuprinde veniturile şi cheltuielile sistemului asigurărilor pentru şomaj.Bugetul asigurărilor pentru şomaj se aprobă prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 24. – (1) Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj se constituie din:
a) contribuţiile angajatorilor şi ale persoanelor juridice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii prevăzuţi la art. 19 lit. b)-e), asimilate angajatorului, potrivit prezentei legi;
b) contribuţiile individuale ale persoanelor prevăzute la art. 19;
c) contribuţiile datorate de persoanele care încheie contract de asigurare pentru şomaj;
d) venituri din alte surse, inclusiv din finanţare externă.
(2) În cazul în care sursele prevăzute la alin. (1) nu acoperă finanţarea cheltuielilor, deficitul bugetar va fi acoperit prin subvenţii de la bugetul de stat.
Aceste prevederi dezvăluie foarte clar faptul că “Ajutorul de şomaj nu este o cheltuială a statului.”, adică ceea ce spuneam şi eu mai sus. Bugetul este separat de Bugetul de Stat, acele subvenţii nu reprezintă decât rezultatul direct al faptului că asigurările de şomaj sunt “de stat” (atenţie, “de stat” nu înseamnă “ale statului”).
Stimate domn,
Astfel de asigurări (ca şi pensiile, sănătatea, accidente de muncă…) au apărut, la nivel mondial, ca o iniţiativă a sindicatelor şi erau coordonate de sindicate. Sistemul s-a transferat la stat pentru că, nu veţi crede, dar era foarte profitabil (şi statul este, din negura timpurilor, extrem de lacom). Ele s-au consolidat ca fiind obligatorii ca o consecinţă de mondializare a principiului statului social care are înscris în constituţie “grija faţă de cetăţean şi supravieţuirea lui”… Din păcate, în România “de stat” a trecut graniţa normală a numirii preşedintelui Casei Naţionale de către stat, garantarea solvabilităţii de către stat, şi brusc premierul, şeful executiv al statului, a simţit nevoia să “administreze” chiar el astfel de fonduri. În timp asta a însemnat trecerea de la fundamentarea în sistem de asigurări a acestor fonduri de asigurare (adică plecând de la relaţia matematică statistică dintre suma contribuţiei ca asigurat şi suma de care beneficiază asiguratul), la sistemul de administrare politică, după urechea unui politician, de cele mai multe ori nespecialist în asigurări, pus să conducă un minister sau chiar guvernul. Astfel politicieni au tot umblat “urechist” şi pe la valoarea contribuţiilor şi pe la valoarea despăgubirilor… Rezultatul, evident, HAOS.
Dumneavoastră veniţi şi împingeţi politicienii la a interveni şi mai mult în sistemul de asigurări silind la un haos şi mai mare. Asta încercam să vă spun. Ceea ce spuneţi nu este lipsit de sens (ba chiar dimpotrivă, are foarte mult sens), dar nu ar trebui să legaţi această idee de ajutorul de şomaj, pentru că nu poate exista o susţinere a acestei iniţiative din fondul de şomaj.
Părerea mea este că absolvenţii pot fi absorbiţi ca forţă de muncă prin două metode.
1. Reapariţia parteneriatului dintre marile zone de producţie (cele care mai sunt într-o Românie desfiinţată) şi liceele care oferă, la finalul perioadei de şcolarizare, o diplomă de meserie. Astăzi s-a păstrat tradiţia calificării la finalul liceului, dar nu mai există cererea de calificarea din partea firmelor. Mie mi s-ar părea normal ca o firmă ce se ocupă, de exemplu, cu produse software să suporte măcar o clasă (pe toţi cei patru ani) dintr-un liceu ce pregăteşte absolvenţi de informatică… putând apoi să-şi recruteze de acolo, o dată ce există diploma de bacalaureat ci certificatul de calificare. Apare astfel oportunitatea firmei de a angaja cei mai capabili absolvenţi din acea clasă la un nivel de salarizare modest, iar pentru elevi există ocazia de a căpăta experienţă, practică, vechime în muncă… adică un CV pentru viitoarele angajări.
2. Reorganizarea strategiilor statului român şi investirea masivă în cercetare. România încă nu are o maturitatea economică atât de evoluată încât cercetarea aplicată, cu atât mai mult cea fundamentală, să poate fi preluată de zona privată. De aceea eu cred că o politică responsabilă are datoria de a reorganiza zona institutelor de cercetare de stat care să ofere o minimă independenţă tehnologică României. Este evident că astăzi faptul că importăm absolut orice din străinătate este strâns legat de o cădere tehnologică şi, în general, de o căderea industrializării. Din păcate România nu mai are nici capacitatea de a fi eminamente agrară astfel încât PIB-ul să însemne totuşi producţie şi nu consum. Reapariţia institutelor de cercetare, un mic debuşeu pentru excelenţa românească, chiar şi în condiţii de plată minimală, este singura şansă pentru România de a deveni competitivă cu spaţiul european.
Am uitat ceva esential, care poate fi mult mai de actualitate.
In Germania exista vot prin corespondenta, inclusiv pentru cei din tara care nu vor, sau nu pot fi prezenti la sectia de votate in ziua respectiva, dar vor sa-si exercite dreptul de cetatean.
Asta este poate o reforma mult mai necesara a sistemului de vot romanesc, macar pentru cei din strainatate care poate si-au mai schimbat mentalitatea si care ar trebui sa depuna un efort considerabil sa ajunga la cea mai apropiata sectie de votare, pentru ca la intern iar nu ne putem compara cu cinstea si corectitudine din societatile mai civilizate.
AdmuS recently posted..S-a speriat Printul Charls
[...] Vot la 16 ani Landul Bremen ţine astăzi alegeri pentru parlamentul său regional. La acest scrutin, [...]
Bibliotecaru, subventiile intra tot la cheltuieli. Eu vorbeam de împrumuturi (tot cheltuieli) ce sa se recupereze din excedente viitoare ca rezultat al unor politici de ocupare a fortei de munca, reusite. Sigur, politici pe mai multi ani , sustinute de un Parlament bicameral, functionand cu o minima armonizare pentru interese majore si de lunga durata. Pare o utopie dar pana nu se realizeaza vom pluti in deriva ca o corabie cu marinarii beti.
Tu zici ca anarhiile se inventeaza. Tot din biblioteci vin si ,culmea, din cele mai vechi…
@ Cristian Preda
Tocmai văd pe TVR Cultural un reportaj despre votul la 16 ani în Germania.
71% “împotriva” votului la 16 ani
29% “pentru” votul la 16 ani şi “nu răspund”
@ antim
Bine că ne-am înţeles în sfârşit…
Bibliotecaru recently posted..Un proiect important aflat în dezbatere publică
De fapt eu cred ca varsta de vot ar trebui ridicata la 21 de ani din nou. Intamplator n-au trecut decat vreo 5 ani de cand aveam 18 ani si-mi amintesc cat de imatur eram atat eu cat si colegii mei dar poate cel mai important, cat de naivi eram crezand promisiunile diferitor politicieni.
Acest lucru este valabil pentru toti tinerii, nu doar pentru mine si fostii mei colegi de liceu. Multi au voat fiind pacaliti de iluzia unei utopii. Majoritatea nu ar mai face la fel acum. Desigur ca intotdeauna mai sunt cativa oameni naivi care inca ar cadea prada promisiunilor desarte fara dovezi, dar mult mai putini.
Prin scaderea varstei de vot la 16 ani nu s-ar face decat sa se incurajeze aceasta incercare a politicienilor de a pacali tinerii sa-i voteze, nicidecum o democratizare. Dar daca dumneavoastra credeti ca ar fi o democratizare, de ce sa nu lasam oamenii sa voteze de la 14 ani? In fond de atunci primesc buletin.
Ce gust bun are ciorba reincalzita!
Lansezi ideea in septembrie 2009 (vedeti articolul din 14.09.2009 – “O propunere: vot de la 16 ani!” al aceluiasi Preda).
La cele 80 de comentarii de atunci raspunsul se limiteaza la:
“Le multumesc tuturor celor care au comentat cu buna credinta si decenta pe acest blog propunerea mea, care a trezit destul de mult interes si in presa.”
Mai trece ceva apa pe Dambovita si vii iar cu fumigena.
Banuiesc ca datele care arata ca 40% dintre tinerii de 15 ani din Romania sunt analfabeti nu fac parte din argumentatie…
Inca o intrebare: daca cumpar 3 intelectuali se face vreo reducere?
Atitudini recently posted..Udrea a născut!
Introduceți datele si comentariul dvs.