Posts from — April 2011

Acuzat de conflict de interese, un înalt responsabil anunţă că soţia sa nu va mai fi plătită de asociaţia care a trezit suspiciunea publică, dar că el însuşi va aştepta judecata unei instituţii pentru a decide dacă demisionează sau nu.
Atunci când un demnitar afirmă că nu poate hotărî decât soarta soţiei, nu şi pe a lui înainte de a se pronunţa un terţ, are el sau nu discernământ?
Ironia face ca numele programului asumat de asociaţia incriminată să cuprindă termenul “demnitate”…
UPDATE:
Constat, la lectura unora dintre comentarii, că textul de mai sus e citit ca un discurs ezitant. E semn că tensiunea din lumea politică nu mai receptează decât mesaje radicale. Nu voi fi radical, dar voi fi ceva mai explicit: Botiș trebuie să plece din guvern. Dacă nu o va face, va produce și guvernului, și PDL daune politice la fel de mari precum Monica Ridzi.
NEW UPDATE
Botiș a demisionat, după două zile de la izbucnirea scandalului.

Marți a fost lansat la Parlamentul European raportul despre starea Uniunii redactat de prestigioasa Fundație Robert Schuman.
Principala concluzie politică pentru anul trecut: declinul social-democrației și ascensiunea populismelor.
Dreapta s-a impus în toate cele 8 alegeri ținute în 2010 în țările UE, iar partidele populiste au făcut scoruri periculos de mari în Ungaria și Olanda.
Raportul a fost prezentat de președintele Fundației Schuman, Jean-Dominique Giuliani, și de președintele Fundației Konrad Adenauer, Hans-Gert Pottering, colegul meu de bancă din AFET.

Mai mult de un sfert dintre miniştrii guvernului Văcăroiu au ales să urmeze o a doua specializare universitară.
Aproape două treimi dintre membrii guvernului Tăriceanu au făcut stagii de formare în străinătate, în majoritatea cazurilor, unele de scurtă durată.
62% dintre pesediştii lui Năstase au început un doctorat.
Toate aceste date şi multe altele se găsesc în studiul Alexandrei Ionaşcu despre formarea elitelor politice în România postcomunistă, studiu care poate fi citit în cel mai recent număr al revistei Studia Politica.

Andreea Paul (Vass) a avut inspirata idee de a alcătui un volum referitor la “forţa politică a femeilor”, reunind trei tipuri de discursuri:
1. Mărturiile a 48 de femei angajate în politică, la nivel local, naţional sau în PE.
2. Răspunsurile la o micro-anchetă formulate de 21 de femei de succes, grupul cel mai consistent fiind alcătuit din ziariste.
3. Observaţiile a 14 politicieni din toate partidele parlamentare.
Rezultatul e un foarte bun material de studiu al imaginarului politic recent.

De câteva luni, în Bucureştiul condus de Sorin Oprescu sunt distruse multe case frumoase din zona Buzeşti-Berzei. Ele dădeau un farmec acestei părţi a oraşului.
Protestele cetăţenilor care vor să nu piară o parte din trecut sunt ignorate de majoritatea politicienilor.
În aceeaşi perioadă, pe străzi apar, în schimb, panouri uriaşe ale partidelor din USL care cer ca oraşul să fie apărat nu de Sorin Oprescu, ci de Elena Udrea.
Cu alte cuvinte, nu cel care a scos buldozerele din garajul abandonat de Ceauşescu e problema, ci E.Udrea, şefa PDL Bucureşti, devenită ţinta favorită a oricărui politician din tabăra uselistă.
Cum se explică toate acestea?
Atacul la persoană e atât de frecvent încât nu mai miră, desigur, pe nimeni.
Înţelegem însă despre ce e vorba dacă vedem cine sunt iniţiatorii atacului.
Este vorba despre primarii Chiliman şi Piedone. Cu alte cuvinte, este vorba despre cei care, prea slabi pentru a-l înfrunta pe Oprescu în cursa pentru Capitală şi înfricoşaţi de perspectiva de a nu mai captura vreun sector, caută să împiedice definirea unei politici coerente la nivelul oraşului prin desfiinţarea sectoarelor, idee îmbrăţişată de Udrea şi de numeroşi bucureşteni.
În ceea ce mă priveşte, am criticat-o pe Elena Udrea atunci când am crezut că a greşit. De data aceasta, sunt solidar cu ea, pentru că atacul uselist e absolut nedrept şi pentru că e un paravan pentru o nouă atitudine ceauşistă faţă de urbe.

Vineri 15 aprilie, la ora 17, la sediul din Christian Tell nr. 22 al Liceului Anna de Noailles, va fi dezvelită o placă în memoria lui Georges Dementhon, fondatorul liceului francez din Bucureşti, în prezenţa ambasadorului Henri Paul.
Francofonia din România datorează foarte mult mişcării intelectuale suscitate de liceul francez din Capitală, frecventat astăzi de numeroşi elevi din familii româneşti.
Din nefericire, proiectul unui nou sediu al liceului este blocat de mai mulţi ani, după ce la un moment dat fusese pusă chiar şi piatra de temelie a clădirii, în prezenţa unui ministru francez şi a unor înalte autorităţi din România.

La propunerea mea, Consiliul Facultăţii de Ştiinţe Politice de la UB a decis ca două dintre sălile de curs să poarte numele lui Ghiţă Ionescu şi, respectiv Matei Dogan.
Este vorba despre cei mai importanţi doi autori de ştiinţe politice de origine română din ultima jumătate de secol.
Ambii s-au afirmat după ce au părăsit România.
Opera lor a fost în anii din urmă recuperată în facultăţile din ţară, după ce a fost o parte însemnată a ştiinţei politice occidentale.

I-am invitat la Parlament pe 30 dintre cursanții Academiei Politice organizate de Institutul de Studii Populare în această primăvară. Prezentarea instituției a inclus și participarea la lucrările a două comisii ale PE. În cursul după-amiezii, invitații mei au vizitat, de asemenea, Comisia Europeană.
În afara întâlnirii cu ei, am participat astăzi la vot în comisia de afaceri externe și în cea de dezvoltare, m-am întâlnit cu ambasadorul Islandei la UE, pentru a discuta despre impactul votului de sâmbăta trecută asupra negocierilor cu Uniunea și am participat la o întâlnire a Delegației Maghreb a PE cu un reprezentant al Consiliului național de tranziție din Libia.

În fine, am găsit timp pentru două interviuri: unul acordat canalului franțuzesc La Chaine Parlementaire (despre cetățenii Republicii Moldova care redobândesc cetățenia română) și altul EUobserver despre situația din Coasta de Fildeș.
Foto: Ștefan Micsik

Arestarea lui Laurent Gbagbo pune capăt haosului creat de contestarea alegerilor ținute în Coasta de Fildeș în noiembrie 2010.
Comisia de afaceri externe a PE va discuta despre situația din această țară marți dimineața.
Ea îl are ca invitat pe Nicholas Westcott, director general pentru Africa în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE).
L-am cunoscut pe Westcott anul trecut, când era ambasador al Marii Britanii în Ghana și Coasta de Fildeș.
În februarie, el a părăsit postul de ambasador, pentru a veni la SEAE.
Pe agenda AFET se mai află marți Sudanul, evoluțiile din Peninsula Arabă, ca și recomandarea PE pentru Consiliu în vederea celei de-a 66-a sesiuni a Adunării generale a ONU (chestiune pentru care sunt raportor fictiv al grupului meu).

Vă recomand albumul despre Bucureştiul european al arhitectului Bogdan Andrei Fezi, care are drept motto un text din Regulamentul Organic de la 1831: “Soarta Bucureştilor se va asemăna cu soarta tuturor oraşelor Europei”.