Voegelin
Una dintre cele mai importante carti despre problema teologico-politica a aparut in versiunea romaneasca a lui Bogdan Ivascu la Humanitas.
Este vorba despre Religiile politice, carte scrisa in 1938 de Eric Voegelin.

Transcriu aici un scurt fragment:
“Comunitatea politica este intotdeauna integrata in contextul general al experientei umane a lumii si a lui Dumnezeu, indiferent daca sfera politicului ocupa o pozitie subordonata in ordinea divina a ierarhiei fiintei sau este ea insasi deificata. Limbajul politicii este intotdeauna imbinat cu extazurile religiozitatii si astfel devine un simbol in sens concis, lasand experientele preocupate cu continuturile lumii sa fie infuzate cu experiente transcendental-divine. Elemente ale formelor expresive simbolice pe care le-am analizat pe baza exemplelor europene si mediteraneene pot fi gasite in toate civilizatiile foarte avansate: ierarhia in care substanta sacrala se raspandeste de la Dumnezeul transcendent la comunitatea creaturilor; ecclesia ca substanta sacrala comuna; apocalipsa ca revelare a imperiului; regii sfinti ca mediatori ai lui Dumnezeu si purtatori ai personalitatii comunitatii”.






5 comentarii
[...] More here: Voegelin [...]
@ Cristian Preda
Cât de greu trebuie să fie pentru un filosof al politicii de talia lui Eric Voegelin, şi încă cu o formare vieneză, să nu vadă pădurea din cauza cercetării copacilor.
Religia este ea însăşi un spectru filosofic politic, şi folosesc termenul politic prin ceea ce înseamnă, adică ştiinţa de a guverna o societate. Oricine citeşte Exodul capitolul 20 şi următoarele vede exact guvernarea unei societăţi.
Priviţi sinteza decalogului. Începe cu definirea autorităţii, primele patru “porunci”, plus alte 6 care definesc normele de guvernare socială. Torah-ul (sau cele cinci cărţi ale lui Moise) nu face altceva decât să stabilească cele 613 de porunci ale convieţuirii. Orice altă religie a lumii face exact acelaşi lucru, stabileşte guvernarea unei societăţi după nişte reguli, de altfel asemănătoare la toate religiile. Atât de asemănătoare încât nimeni nu poate nega originea lor comună.
“Comunitatea politica este intotdeauna integrata in contextul general al experientei umane a lumii si a lui Dumnezeu”
Dimpotrivă, comunitatea politică este cea care îi reneagă lui Dumnezeu dreptul de a institui guvernarea societăţii. Ia acest drept divin de la divinitate şi îl mută la nişte exponenţi auto-determinaţi ai societăţii. Auto-guvernarea umană reneagă autoritatea divină. Se inversează astfel rolul natural, nu divinitatea construieşte cetăţeanul ca entitate atomică socială, ci societatea defineşte un fel de “divinitate pământeană” care să înlocuiască autoritatea divină cu una mundană adaptată.
“Regii sfinţi ca mediatori ai lui Dumnezeu”… Unde să fi citit asemenea lucru? Cum să mediezi Divinitatea? Omul nu poate decât să slujească divinului. Ce să medieze? Ce să intermedieze? Autoritatea divinului?
Chiar şi acest mic fragment îmi relevă o confuzie a elementelor foarte gravă în filosofia domnului Eric Voegelin. Domnia sa ar trebui să înţeleagă că doctrina religioasă nu ar trebui să construiască un fel de filosofie a divinului, ci să releve o filosofie care este deja existentă. Domnia sa, în loc să-şi explice doctrina religiei se apucă să construiască o filosofie a biunivocului uman-divin, cu un fel de aroganţă de a genera atât omul cât şi divinul în aceiaşi structură, punându-se pe sine deasupra sursei creaţiei, ca interpretator (mediator).
Nu mai vorbesc şi despre o ameţeală de termeni care nu fac altceva decât să dea bine urechii, de tipul “experiente transcendental-divine”. Transcendental înseamnă, şi merg la dicţionar ca să nu dau eu definiţia mea, care ar putea fi controversată, (În filozofia scolastică) Referitor la atributele care depăşesc categoriile lui Aristotel prin caracterul lor general valabil pentru oricare existenţă. 2. (În filozofia idealistă a lui Kant) Referitor la formele apriorice ale cunoaşterii, care premerge experienţa şi o condiţionează. 3. (Liv.) Superior normelor sau raţiunii umane; care este deasupra lumii reale.
Cu alte cuvinte, experienţe în afara experienţei… Neplăcut la asemenea nivel. Sper să fie de la traducere.
Multumesc pentru informatie.
Am o rugaminte pentru dvs si o rugaciune pt Dumnezeu.
Dupa referendumul de suspendare a inceput o campanie prin presa si pe internet asupra romanilor de peste hotare, pe langa diminutivele de capsunari, tradatori de tara…. au fost voci anonime care au cerut impozitarea veniturilor obtinute de acestia in strainatate si in Romania , cu toate ca acest lucru inseamna dubla impozitare si nu se percepe in alta tara democrata.
Vad ca Crin Antonescu s-a devoalat, era una dintre vocile anonime ale internetului care sustine azi si sustine public acest lucru .
Ce parere aveti ca ca om de dreapta ce va considerati?
Tot in acesiasi perioada cand se solicita expres si retragerea trupelor din Irak, a existat o campanie de sustinere a proiectului South Stream si minimalizare a proiectului Nabucco la pachet cu atacuri asupra lui basescu. Dealtfel dl Vosganian a declarat de mai multe ori public ca este un adept al proiectului South Strem. Azi vedem din cablogramele Ambasadei SUA ca nu era o intamplare ci efect al “viziunii” pnl de orientare a tarii spre Rusia, asa cum am intuit si noi.
Vosganian a negat aseara sustinerea sa pt South Stream. Un mare mincinos si lash pe deasupra.
freedom, nu ti se pare ca ,,suspendarea” a devenit angoasa internationalizata? Nu ar fi mai bine sa introducem in Constitutie ,,scufundarea”, cu un inteles mai accesibil si chiar personalizat… momentului?
freedom tunu esti liber de loc, esti un postac portocaliu…. mi se pare incredibil faptul ca ai/ati ajuns sa faceti propaganda chiar si pe blogul unui eurodeputat PDL!
Introduceți datele si comentariul dvs.