Posts from — December 2010

Politica pronatalistă a lui Ceaușescu e analizată, într-un cadru comparativ, cu referințe la celelalte țări din Est, dar și la Franța, de către trei istorici merituoși. Sunt încă doctoranzi, dar lucrează deja la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc: Corina Doboș, Luciana Jinga și Florin Soare.

Concluzia acestui prim volum dintr-un studiu mai amplu este aceea că “în raport cu celelalte țări ale Europei de Est, în România a fost formulată și implementată cea mai restrictivă legislație a accesului la sarcină, completată cu nepromovarea contracepției moderne, nici de facto și nici de iure, și de cea mai modestă și mai puțin creativă politică socio-economică de susținere și încurajare a natalității”.

Am primit ieri un exemplar din volumul editat de Vladimir Tismăneanu și tipărit recent de Curtea Veche.

Editorul își explică intenția în prefața din care extrag un fragment:
“Nu am avut alt țel decât clarificarea unui spațiu psiho-politic și cultural-simbolic, decelarea funcției resentimentului în organizarea urii, în negarea dreptului la diferență, în coordonarea unor campanii fals-culturale menite să-i anihileze valoric pe cei care nu vor să cedeze strategiilor uniformizante”.
Așa cum se știe, Vladimir Tismăneanu a fost el însuși ținta unor asemenea campanii de defăimare.
Volumul include textele a peste 25 de autori și poate fi citit, de aceea, și ca un gest de solidaritate cu profesorul de la Maryland.

Oare ce altceva poate exprima mai bine apetitul democratic al politicienilor din România decât lupta în care sunt angajați de câteva zile Mircea Geoană și Crin Antonescu?
Cei doi se bat pentru a obține protecția lui Dan Voiculescu, liderul unui partid minuscul, dar ei cer simultan și demiterea Președintelui, care i-a învins fără drept de apel acum un an.
La București, voturile au o cotă mai mică decât orice altceva…

Directorul FMI a declarat că situația economică a Europei e incertă, chiar dacă euro nu e în pericol.
În grupul PPE de la Parlament domină, de asemenea, scepticismul.
Nu e nimeni care să fie cu adevărat încrezător în privința anului 2011.
De altfel, de câteva săptămâni încoace, discuțiile referitoare la bugetul Uniunii pentru anul viitor sunt blocate din pricina crizei deficitului public din mai multe țări, criză care a făcut Consiliul foarte rezervat.
Nu e deloc sigur că în ședința plenară de săptămâna viitoare Parlamentul European va putea vota bugetul.

Un nou roman al lui Hanif Kureishi în română, la Humanitas:

La un an de la pierderea alegerilor, Mircea Geoană s-a decis să spună în gura mare că Victor Ponta e fie mai naiv, fie mai necinstit decât el.
De fapt, Mircea Geoană caută să cumpere bunăvoința publicului, pentru că ține să-și păstreze poziția de la Senat și simte că sprijinul de care se bucură e tot mai firav.
Pentru atingerea acestui scop, el nu economisește niciun mijloc.
Altfel, dintr-o perspectivă rațională, e cu totul și cu totul deplasat să rememorezi cu atâta fast eșecul.
Mai ales în condițiile în care – pentru câteva ore – eșecul a părut să fie o victorie…
PSD va reacționa probabil așa cum își dorește Mircea Geoană s-o facă: îl va transforma într-o victimă.
Una la fel de artificială ca și bucuria “președintelui de o noapte” de acum un an.
O altă variantă nu cred că există.

Barosan, caraliu, ciumeg, coco, diribau, gagiu, marfă, nașpa, șpagă, țeapă – iată doar câteva dintre cele 101 de cuvinte argotice explicate de Rodica Zafiu în recenta sa carte de la Humanitas, carte care conține și un foarte dens studiu despre argoul românesc.

Rareori mi-a fost dat să mă identific atât de mult cu generația din care fac parte cum mi s-a întâmplat citind romanul Noapte bună, copii!. Ca sensibilitate culturală, l-aș situa în imediata vecinătate a filmului Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii, al lui Cătălin Mitulescu.
Radu Pavel Gheo e un povestitor remarcabil, iar tema romanului său e, în lectura mea, relația dintre maturizare și istorie.
Nu-l ratați!

E greu să alegi unul dintre textele scrise de Dan Perjovschi din 1991 în 2010 pentru Revista 22, texte adunate acum într-un volum elegant tipărit de Cartea Românească.
Am ales unul care descrie foarte bine autorul. E intitulat 1 decembrie și a fost tipărit în preajma zilei naționale din 2006:
“De-abia aștept să plec din România și, odată plecat, nu știu cum să mă întorc mai repede”.
Volumul e o cronică a tranziției noastre, scrisă de un artist care are un simț al observației fabulos, umor, dar și melancolie, patimă și sarcasm, dar și o demnitate a omului cu adevărat liber.

Notez și o observație despre dimensiunea textelor incluse în rubrica ținută de Dan Perjovschi în revista Grupului pentru Dialog Social.
“Rubrica mea săptămânală are între 50 și 30 de cuvinte. Așa de mult, de aiurea și degeaba se vorbește în România, că nici pe astea nu-mi vine să le scriu”.

De la 16h voi participa, alături de V. Stoica, T. Baconschi și S. Voinescu la dezbaterea organizată de ISP la Hilton despre fuzionarea valorilor dreptei, iar de la 23 sunt invitatul lui Victor Ciutacu la Antena 3, o discuție în cadrul căreia nu va fi evitat – sunt convins – subiectul deliberării din PE despre campaniile de presă din România.