Posts from — October 2010

Asa s-ar traduce numele celor care, in Coasta de Fildes, neavand bani sa isi cumpere ziarele, citesc titlurile expuse la chioscuri si improvizeaza apoi pe trotuar, pentru oricine vrea sa ii asculte, comentarii despre agitata viata politica din aceasta tara.

Uneori, titrologii recurg totusi la… imprumutul de gazete: intrucat un ziar costa cat o paine (circa 500 de franci CFA), saracii prefera sa plateasca 25-50 de franci CFA, pentru a parcurge, pret de cateva minute, titlurile din interior, nu doar cele de pe pagina intai.
Gazeta e apoi restituita vanzatorului.

Una dintre campaniile publice de sensibilizare a alegatorilor in vederea scrutinului din 31 octombrie din Coasta de Fildes foloseste membrii echipei nationale de fotbal – supranumiți elefanții -,in frunte cu celebrul Didier Drogba.

Ideea principala este simpla: in politica, la fel ca si in fotbal, e nevoie de fair play.
Coasta de Fildes nu e singurul loc in care fotbalul si politica se intalnesc.
Acum cateva saptamani, moldovenii au descoperit ca premierul Filat si Igor Smirnov se pot intalni in tribunele stadionului din Tiraspol. Apropierea istorica dintre Turcia si Armenia s-a realizat si ea prin intermediul asa-numitei football diplomacy, contactele oficiale fiind precedate de prezenta la un meci de fotbal care punea fata in fata cele doua natiuni.

Atât costa, conform unui calcul facut de ONU, votul fiecarui ivoirian.
Amanate de nenumarate ori, finantate de multi membri ai comunitatii internationale (inclusiv de UE), alegerile prezidentiale de duminica risca sa devina cele mai scumpe din istorie.

Modelul Che Guevara nu-l inspira doar pe tanarul fruntas socialist Victor Ponta.
Intr-adevar, in inima Coastei de Fildes, in regiunea Takbana, unul dintre rebelii inarmati si-a luat si el numele revolutionarului adulat la sediul din Soseaua Kiseleff.
Grupul pe care il conduce a primit numele Brigada mistica si controleaza o zona pe care am strabatut-o astazi.
N-am scapat de Ponta nici la 5000 de mile distanta de casa…

Timp de doua zile voi parasi Abidjan, pentru a vedea cum anume sunt pregatite alegerile de duminica in provincie.

Voi intra in contact cu actorii institutionali si politici ai scrutinului, ca si cu observatorii misiunii UE care sunt deja pe teren.

Sunt din nou la Abidjan, pentru a dirija misiunea electorala a Uniunii in Coasta de Fildes.

UPDATE: Intr-un comunicat de presa, am reiterat speranta ca alegerile prezidentiale vor fi tinute la data fixata si ca alegatorii vor putea avea acces la rezultate in fiecare birou de vot. In Coasta de Fildes, ca si in alte tari africane, alegatorii pot asista la numararea voturilor.

Absențele de la lucrările legislativului au fost o problemă încă din secolul al XIX-lea.
Deputații se justificau în felurite chipuri, deși sesiunile durau rareori mai mult de trei luni.
În mai 1859, imediat după Unire, V. Boerescu cerea concediu “aflându-se în călătorie prin țară pentru revizuirea școalelor”. La rândul lui, D. Brătianu îi scria președintelui Adunării următoarele “starea sănătății mele făcându-mi o neapărată necessitate a merge să iau băi în străinătate, rog cu respect pe Eminența voastră să binevoiți a-mi dobândi de la onorabila adunare ce prezidați un concediu de trei luni de zile”. Tot atunci deputatul P. Derbescu solicita un repaus de două săptămâni: “Suptscrisul, fiind în relații de enteres particular cu Măria sa prințul Miloș, stăpânitorul Serbii, sunt silit de oarece foarte important a mă întâlni în persoană cu Măria sa. De aceea, rog cu denadinsul pe Preaosfinția voastră să binevoiți a-mi acorda un concediu de cinsprezece zile, cât adică socotesc a-mi fi destul întru ducere și întoarcere”.
Fragmentele sunt extrase din volumul V de Documente privind Unirea Principatelor, apărut în 2007 la Editura Academiei Române, sub coordonarea lui Dan Berindei și cu efortul regretatei Elena Alexiu și al lui Apostol Stan.

Întrucât am însoțit azi doi prieteni francezi într-o vizită a Palatului Parlamentukui, am avut ocazia să ascult explicația dată de ghid și să constat, cu mare bucurie, că în istoria clădirii a intrat și cel de-al XI-lea sommet al Francofoniei, de a cărui pregătire m-am ocupat în 2006.
Descoperirea e cu atât mai plăcută cu cât s-a petrecut chiar în ziua în care se încheia cel de-al XIII-lea sommet, organizat la Montreux, unde România a fost reprezentată de ministrul de externe.

În lectura celui mai profund dintre filosofii moderni, suferința e un rău perpetuu, care e produs doar de om:
“Le sort de l’homme est de souffrir dans tous les temps. Le soin même de sa conservation est attaché à la peine. Heureux de ne connaître dans son enfance que les maux physiques, maux bine moins cruels, bien moins douloureux que les autres, et qui bien plus rarement qu’eux nous font renoncer à la vie! On ne se tue point pour les douleurs de la goutte; il n’y a guère que celles de l’âme qui produisent le désespoir. Nous plaignons le sort de l’enfance, et c’est le nôtre qu’il faudrait plaindre. Nos plus grands maux nous viennent de nous”.
Merită să recitim acest fragment din Emile, la 250 de ani de la redactarea sa de către Rousseau, pentru un volum care va apărea până la urmă în 1762.

O lectură fundamentală pentru orice liberal, eseurile lui Isaiah Berlin despre libertate au fost traduse de Laurențiu Scalat, în colecția Zeitgeist dirijată de Vladimir Tismăneanu la Humanitas.