RTV – 18h40

Sunt invitatul lui Cătălin Striblea la RTV de la 18h40 la 20h.

22 comentarii

1 RTV – 18h40 | e-Opinii.ro | doar opinii... atât! | by George Fedorovici { 07.16.10 at 12:37 PM }

[...] afla mai mult: RTV – 18h40 [...]

2 Vasile, { 07.16.10 at 1:21 PM }

Deci la un post radio aservit puterii!

3 Adrian R. { 07.16.10 at 2:04 PM }

Catalin Striblea face cuplu cu Andreea Cretulescu la emisiunea fosta a lui Razvan Dumitrescu ? Nu va e frica de vipera si nesuferita Andreea Cretulescu ?
Din ce am vazut eu (rareori, recunosc) se pare ca si Catalin Striblea se molipseste de stilul Realitatea TV, ilustrat de cei doi nominalizati mai sus si ceilalti (Ursu, Stancu, Chiriac, Prelipceanu, Sincai etc.).

4 misu luta { 07.16.10 at 7:05 PM }

D-le Preda chiar va place sa intrati in asemenea hazna ?

5 Bibliotecaru { 07.16.10 at 7:34 PM }

Ascultam 4 “specialişti” numărând “şomerii” prin scădere din totalul populaţiei majore… Se gândeşte cineva că ţara asta are şi… patroni care nu sunt salariaţi?

Pentru a afla care este numărul şomerilor neînregistraţi, trebuie cerut fiscului numărul celor care plătesc taxe şi impozite. În ţara asta nu figurează cu bani daţi la fisc (din cei 18 milioane cu drept de vot) numai cei care nu au nici un fel de venit. Aceştia sunt de fapt şomerii neînregistraţi.

6 zaharescu valeriu { 07.16.10 at 9:06 PM }

@CPreda
Am surprins, din întâmplare, finalul discuțiilor de la iRTV.
Vă spun sincer, chiar nu am înțeles în ce calitate ați fost acolo.
Realizatorii v-au surprins compet nepregătit în fața scenariilor de distorsionarea a..realității ,puse la cale cu o dibăcie, trebuie să recunosc, de înalt profesionalism.
Cum este posibil să nu știți că parlamentul României, nu are nici un dosar al Monicăi Iacob Ritzi instrumentat de DNA , blocat de vreo comisie ? Și de asemeni, că avizul de începere a urmăririi penale înaintat parlamentului de procurorul general, a fost admis de camerele reunite, încă din 2009 ? Deci justiția are CALE LIBERĂ ?
Striblea, se referea probabil, în mod perfid, de ,,maculatura” comisiei de anchetă înființate cu motivație STRICT electorală anul trecut, dar care nu are NICI O RELEVANȚĂ juridică ! DNA a și declarat de altfel, că agenda procurorilor nu este dictată de acțiuni politice în parlament. Comisa Ritzi a elaborat un raport ABUZIV, încadrând juridic (vorbind de delapidare) o suspiciune de infracțiune. Pentru asta, membrii comisiei au fost dați în judecată.
Nu întâmplător Curtea Constituțională a declarat legea ANI în afara cadrului constituțional, ci EXACT pentru acele comisii de anchetă considerate ILEGALE, văzute ca un by-pass față de structurile procuraturii, singurele abilitate să efectueze cercetări penale conform legilor în vigoare..
În final, la enormitatea lui Tolontan ați tăcut defensiv, sau ați murmurat ceva cu aer vinovat. Acest personaj toxic sugera că, informația (insuficient argumentată de altfel) privind majorarea la dublu a valorii unui contract de vreo 100000 euro ESTE SUFICIENTĂ CA SĂ AFIRMI că JUMĂTATE din fondul de cheltuieli și achiziții publice, de cca 13 miliarde de euro, reprezintă BANI FURAȚI ! Incredibil ! Iar dvs….bâiguiați ceva neinteligibil !
Iată de ce și bine fac, am decis să boicotez cea mai mare parte a presei. Mă simt mult mai liber. Dar de dvs, sincer, mă doare sufletul.

7 Cata { 07.17.10 at 8:17 AM }

Diriginta ii roaga pe copii sa-i spuna cu ce se ocupa parintii lor.

- Spune tu Constantinescule!
- Tata este pompier. El stinge incendiile si salveaza vietile oamenilor.
- Foarte frumos, e randul tau Oprescule.
- Tata este medic, el ne consulta si ne prescrie medicamente atunci cand suntem bolnavi.
- Minunat! Dar tatal tau Avramescule!
- Tata este dansator intr-un club gay, danseaza la bara, clientii ii baga bani la chiloti, si daca platesc bine tata si-o pune cu ei in boschetii de la intrare.
Oripilata de destainuirile elevului diriginta ii trimite pe copii in recreatie, oprindu-l doar pe micutul Avramescu.
- N-am stiut ca tatal tau face asta, copile!
- Iertati-ma doamna diriginta, zice Avramescu cu ochii in lacrimi, v-am mintit, tata e consilierul lui Basescu da’ mi-a fost rusine sa spun….

8 Valeriu Mangu { 07.17.10 at 9:28 AM }

Domnule Profesor Cristian Preda,
Domnule Bibliotecaru,

Statul DEMOCRATIC este, pana la urma, un instrument apartinand poporului. Ratiunea fundamentala a acestui instrument este de a creea mijloacele PRIMARE de care fiecare cetatean are nevoie pentru transpunerea in fapte a idealurilor, intereselor etc. sale. Aceste mijloace primare sunt fie PUBLICE – scoli, biblioteci, sosele etc. -, care urmeaza sa fie folosite de fiecare cetatean, fara privilegii si fara discriminari, fie PRIVATE, traduse prin ceea ce se numeste indeobste DREPTURI si LIBERTATI cetatenesti.
Prin exercitiul drepturilor si libertatilor cetatenesti, fiecare urmeaza sa-si creeze o serie de mijloace SECUNDARE, mijloace traduse prin denumirea generica PROPRIETATE PRIVATA.
ADMINISTRAREA statului este data de popor unor oameni – periodic, altii si altii sau aceiasi, prin alegeri, apoi, subsecent, prin numiri etc. Acesti oameni sunt investiti (cu i de dupa i) cu misiunea sa faca statul sa functioneze, pentru indeplinirea misiunii sale fundamentale, enuntate anterior.
Acesti oameni sunt desemnati din punct de vedere TEHNIC de o MAJORITATE, ceea ce nu inseamna insa ca statul urmeaza sa ajunga la dispozitia acestei majoritati, sa satisfaca doar interesele membrilor ei. Acesti oameni, odata ajunsi in functii, trebuie sa-i serveasca pe toti – ori pe fiecare cetatean – deopotriva, fara privilegii si fara discriminari.
A admite contrariul inseamna a admite ca statul poate fi confiscat de o PARTE a poporului, prin REPREZENTANTI ai membrilor acesteia, pentru a le servi numai lor, ceea ce contrazice ratiunea de a fi a statului, expusa anterior – de a-l servi pe fiecare, fara privilegii si fara discriminari.
Grupul de oameni propulsat in aparatul de administrare a statului prin mijlocul tehnic al votului majoritar nu are asadar a indeplini vreo misiune speciala primita de la majoritatea care l-a propulsat, ci el in totalitatea lui si, respectiv, fiecare component in parte au misiunea de a-i servi pe toti cetatenii, fara deosebire.
Acest grup si, subsecvent, majoritatea care l-a propulsat, nu este “la putere”, implicit in contra MINORIATII, a membrilor acesteia, minoritate care ar urma, prin reprezentantii sai, sa darame la o adica Guvernul. Acest grup a fost desemnat, prin regula tehnica a votului majoritar, sa-i serveasca in final pe toti cetatenii, fie ca unii dintre acestia l-au propulsat, fie ca ceilalti au sustinut alt grup.
Cand un grup din Parlament reuseste sa demita Guvernul, el este, cum corect observa dl. Bibliotecaru, o PUTERE. Aceasta putere nu poate sa fie exterioara poporului, caci numai poporul poate demite Guvernul – Guvernul este al poporului, nu al unui grup. A admite ca un grup care nu actioneaza in numele poporului poate sa darame un guvern inseamna legitimarea loviturii de stat.
O asemenea posibilitate este de altfel interzisa de Constitutie prin art. 2 al sau, potrivit caruia nici o persoana si nici un grup nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.
Neputand fi exterior poporului, grupul care reuseste sa darame Guvernul nu poate sa actioneze asadar deact in numele poporului, nu in numele unei fractiuni a acestuia. Rezulta de aici ca acest grup n-are cum sa fie in OPOZITIE cu celalalt grup, ci este parte imanenta a PUTERII poporului, care este unica si indivizibila.
Orice deputat, orice senator este – mai precis, trebuie sa fie – asadar in serviciul poporului, concluzie de altfel consacrata si de Constitutie.
Cand candideaza, un viitor deputat sau senator n-are a promite nimic unui potential alegator, ci trebuie sa-si ia angajamentul ca va fi in serviciul poporului, implicit in serviciul fiecarui cetatean, fara privilegii si fara discriminari, indiferent ca un cetatean oarecare il va vota sau nu. Iar a fi in serviciul poporului, al fiecarui cetatean exclude ab initio fractionarea massei in “putere” si “opozitie”.
Dar exista si o alta demonstratie a nelegitimitatii partitionarii massei in “putere” si, “respectiv, “opozitie”. Anume, banii de indemnizatii pentru deputati si senatori vin, pana la urma, in mod tehnic, de la Guvern – mai precis, de la Ministerul Finantelor. Acesti bani sunt, in chip ORIGINAR, ai poporului. Este absurd sa finantezi “opozitia”, asadar o grupare care face orice ca sa te impiedice sa-ti indeplinesti misiunea – este vorba despre misiunea expusa anterior.
Ceea ce se intampla in momentul de fata in Romania nu este altceva decat o confiscare a statului de catre o serie de emanati care speculeaza neintelegerea ratiunii votului majoritar. Odata confiscat, statul se transforma intr-un instrument folosit de un clan, mai mult sau mai putin in interes propriu, mai mult sau mai putin in interesul majoritatii votante, impotriva caruia lupta un alt clan, pentru a-l deposeda de instrument, respectiv pentru a pune stapanire pe el.
Promovarea, sustinerea teoriei “putere-opozitie” este nelegitima si neconstitutionala, constituind un factor major de risc pentru securitatea nationala. Ratiunea statului democratic nu este de a fi arena pentru a ne bate intre noi, ci cea expusa la inceputul acestor randuri.
Fiecare deputat, fiecare senator trebuie sa fie un observator atent al actului de guvernare si sa sanctioneze abaterile GUVERNULUI de la Programul de guvernare, respectiv de la vointa POLITICA a cetatenilor, asa cum au rezultat prin tehnica votului majoritar. Instalat in functie, deputatul, senatorul nu are a sabota Programul de guvernare, vointa politica a cetatenilor, rezultata prin alegeri, ci trebuie sa fie atent ca acestea sa fie transpuse in practica. Si asta indiferent ca este sau nu emanatia majoritatii care a sustinut respectivul Program, respectiva vointa. In actul de executare pe care este chemat sa-l savarseasca, deputatul, respectiv senatorul nu trebuie sa fie influentat de vointa politica personala – este ca si cum un profesor de matematica ar preda numai Geometria, in care este specialist ori care ii este aproape de suflet , ignorand Algebra, Trigonometria, Analiza functionala etc. Sau ca si cum un bibliotecar nu ar raspunde solicitarii unui cititor de a-i imprumuta Critica ratiunii pure a lui Kant pe motiv ca el este marxist.
Al dvs., Valeriu Mangu

9 ion adrian { 07.17.10 at 9:39 AM }

Uite un luptator adevarat:
Traian Ungureanu referindu-se pe blogul sau pe firul din 14 iulie la Renate Weber si ce face dnei in Parlamentul european in capitolul: Presa desfigurată (dinăuntru)
http://traianungureanu-tru.blogspot.com/

10 Bibliotecaru { 07.17.10 at 12:29 PM }

Văd că am rămas în moderare… Îl mai pun o dată pentru a nu se pierde… :D
Bibliotecaru { 07.16.10 at 7:34 PM }

Ascultam 4 “specialişti” numărând “şomerii” prin scădere din totalul populaţiei majore… Se gândeşte cineva că ţara asta are şi… patroni care nu sunt salariaţi?

Pentru a afla care este numărul şomerilor neînregistraţi, trebuie cerut fiscului numărul celor care plătesc taxe şi impozite. În ţara asta nu figurează cu bani daţi la fisc (din cei 18 milioane cu drept de vot) numai cei care nu au nici un fel de venit. Aceştia sunt de fapt şomerii neînregistraţi.

Your comment is awaiting moderation.

11 Bibliotecaru { 07.17.10 at 12:41 PM }

@ Valeriu Mangu
Sunt de acord cu cele ce le spuneţi. Adevărata problemă este să faci un om politic să înţeleagă că atunci când ocupă o funcţie publică este în slujba cetăţeanului şi nu a partidului. Când omul politic va înţelege la nivel mental acest lucru banal, lucrurile vor sta, cu siguranţă, altfel.

Priviţi ce s-a întâmplat în cazul judecătorilor CCR. Ei au votat “întâmplător” fiecare în conformitate cu interesele celor care i-au propus acolo. Desigur, au votat găsind justificări, dar este imposibil de crezut că “întâmplător” justificările au fost absolut toate în direcţia celor care i-au propus acolo. Dacă doi “ai PDL” ar fi votat pentru neconstituţionalitate şi doi “ai PSD-PNL” ar fi votat pentru constituţionalitate, era altceva. Eu mă întreb ce nevoie avem de un CCR care votează “politic”, adică după cum văd ei că este părerea conducerilor de partid? La fel şi în cazul Parlamentului, cu ce ne încălzeşte votul parlamentar dacă el oglindeşte gândirea a 10 sau 20 de oameni, care nici nu sunt toţi parlamentari, şi nu părerea a peste 400 de individualităţi?

De aceea cred că principala vină este izvorâtă de conştiinţa omului politic care îl leagă mai mult de interesele partidului şi ale unor centrii de interese decât de interesul public.

PS.
Şi partidele primesc bani de la popor (Bugetul de Stat), în fiecare lună…

12 Alexandru { 07.17.10 at 1:58 PM }

Buna ziua dle Critian Preda, nu reusesc sa vad pe pagina dvs. link-ul catre blogul nostru din Franta http://pdl-franta.blogspot.com care era prezent pe blogrolul dvs? Este un bug sau l-ati eliminat chiar dvs.?
Cu stima, Alexandru Minoiu

13 george_escu { 07.17.10 at 3:09 PM }

am vazut jumate din emisiune .. a fost OK

14 Valeriu Mangu { 07.17.10 at 10:20 PM }

@ Bibliotecaru

Domnule Bibliotecaru,

1) Termenul “om politic” trebuie sa dispara din vocabularul administrativ, daca se poate spune asa. Presedintele Romaniei, deputatii, senatorii, primul-ministru, ministrii, prefectii, primarii, consilierii generali ori locali, diversii secretari de stat, directori, inspectori etc. etc. nu sunt – ori nu trebuie sa fie – altceva decat executanti ai dispozitiilor constitutionale si, respectiv, legale. Om politic nu este decat cetateanul, atunci cand voteaza.
2) Partidul politic este definit de legea de domeniu drept persoana juridica de drept public. Rezulta asadar ca el este chemat sa presteze un serviciu public, specific in raport cu misiunea sa constitutionala, respectiv legala, care nu se prea cunoaste.
3) Curtea Constitutionala trebuie, in fond, sa realizeze, ca misiune curenta, o treaba tehnica – sa vada daca o dispozitie legala este sau nu contrara Constitutiei. Sa faca, mai precis, un rationament logic. Ceea ce trebuie ea sa realizeze n-are – ori nu trebuie sa aiba – nici o legatura cu Programul de guvernare, cu vointa politica a cetatenilor, cu grupuri.
3) Cei din Parlament, din Guvern, de prin primarii etc. pot fi totusi determinati intr-un mod simplu sa inteleaga ca nu sunt “oameni politici” – mai precis, vedete denumite “om politic” – ci, pur si simplu, executanti: prin aplicarea art. 80 din Constitutie de catre Presedintele Romaniei. O alta metoda este de a sanctiona in modalitatea pe care o avem la dispozitie – blogul – de fiecare data vreun demnitar ori functionar care ar dori sa aplice idei, optiuni personale in activitatea sa, altele decat cele pe care le dicteaza Constitutia, legea, Programul de guvernare aprobat de Parlament, vointa politica a cetatenilor gestionata de Presedintele Romaniei.
Ne confruntam cu un viciu istoric al democratiei – ca ar fi caracterizata de “putere” vs. “opozitie”. Incet-incet insa, lucrurile se schimba – iata, acum un an sau doi noi eram pe pozitii ireductibile; astazi, prin efortul comun am reusit sa ne apropiem de demonstratia clara ca in spatiul public n-are a se confrunta “puterea” cu “opozitia”. Desigur ca multi “analisti politici” isi vor pierde ratiunea de a fi asa ceva, iar notiunea de “om politic” va fi chiar fara sens – de pilda, dl. Cristian Preda este “om politic” sau profesor si, respectiv, europarlamentar? Dar celebrul domn Pirpiliu, care ne-a spus in campania electorala ca si-a inceput cariera politica lipind afise?
Teoria privind democratia trebuie rescrisa. Dl. prof. univ. Cristian Preda are o sansa unica s-o faca. Asta daca nu il trage prea tare ata spre “familia politica” din care zice ca face parte. Reperele fundamentale ale acestei teorii exista chiar aici, pe blog.
Al dvs., Valeriu Mangu

15 zaharescu valeriu { 07.18.10 at 8:20 AM }

@D-nule Mangu
Cu tot respectul pentru dvs, remarcând în mesajele postate bună credință și erudiție ca la nimeni altcineva, permiteți-mi totuși să sintetizez într-un cuvânt, esența a ceea ce susțineți: UTOPIE.
Partidul politic este o organizație privată, formată prin liberul consimțământ al unui grup de persoane cu afinități ideologice sau interese comune.
Libertatea de asociere este consfințită de Carta universală a drepturilor omului și este unul din drepturile fundamentale.
RESPONSABILITATEA PUBLICĂ a partidului politic, intervine NUMAI atunci când politicienii concurează petru calitatea de DEMNITATE PUBLICĂ în cadrul structurilor statului.

16 Bibliotecaru { 07.18.10 at 8:55 AM }

@ Valeriu Mangu
Înţeleg cele ce doriţi să le spuneţi şi sunt de acord. Cred însă că avem unele divergenţe de vocabular. Politica, pentru mine, este o ştiinţă, politicianul este cel care aplică această ştiinţă, omul politic este cel care o defineşte, o proiectează. Din punctul meu de vedere, a spune că cetăţeanul care votează este om politic este ca şi cum ai spune că cel care merge cu barca pe Canalul Dunăre-Marea neagră este hidrotehnist.
Din punctul meu de vedere, domnul Preda este, în acest moment, politician şi se încăpăţânează să nu fie om politic. Domnul Valeriu Stoica este, pentru PDL, om politic.

17 Bibliotecaru { 07.18.10 at 4:51 PM }

@ zaharescu valeriu

Înainte să-l contraziceţi pe domnul Valeriu Mangu, citiţi legea, măcar primele articole.

http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/14_2003.php

18 Valeriu Mangu { 07.18.10 at 7:27 PM }

@ Zaharescu Valeriu

Domnule Zaharescu Valeriu,

Ma asociez invitatiei pe care v-a lansat-o dl. Bibliotecaru. Art. 1 al Legii privind organizarea si functionarea partidelor politice defineste partidul politic drept persoana juridica de drept public, a carui misiune publica este trasata de Constitutie. De aici rezulta ca un partid politic nu poate sa desfasoare alte activitati decat cele prevazute de Constitutie si, respectiv, legea de domeniu pentru acest tip de asociere.
Asocierea sub forma partidului politic nu este, din perspectiva scopului, de tipul asocierii sub forma unei societati comerciale si nici, in general, sub forma unui ONG. De principiu, asocierea sub forma partidului politic trebuie sa produca proiecte de VOINTA POLITICA A CETATENILOR – a se vedea art. 8 din Constitutie -, precum si candidati pentru transpunerea in fapte a acestei vointe. Dar, desigur, ramane de deslusit ce intelege Constitutia prin “vointa politica a cetatenilor”- sau, cum se exprima Regulamentul Organic din 1831 al Munteniei, “obsteasca vointa a cetatenilor”.
Altfel, nimeni nu neaga dreptul fiecarui cetatean de a se asocia cu alti cetateni sub forma partidului politic, potrivit liberului consimtamant, dar problema este ca nu se poate masca sub forma acestei asocieri un alt scop decat cel licit, prevazut de lege pentru partidul politic.
Va multumesc respectuos pentru cuvintele frumoase, care inseamna foarte mult pentru mine.
Al dvs., Valeriu Mangu

19 Valeriu Mangu { 07.18.10 at 7:47 PM }

@ Bibliotecaru

Domnule Bibliotecaru,

Politica este, intr-adevar, o stiinta – in primul rand stiinta de a elabora proiecte de program de vointa politica a cetatenilor si de a depista executantii potriviti pentru transpunerea acestei vointe in practica.
Cand este vorba despre aplicare, despre executare, aceasta este, pana la urma, o treaba tehnica. Adica: de vreme ce cetatenii au selectat un proiect de vointa politica a CETATENILOR – v. art. 8 din Constitutie -, aceasta vointa trebuie sa imbrace forma legii, asadar sa fie cuantificata in formule juridice. Nu programul brut trebuie aplicat, ci legea, care este forma juridica a vointei politice a cetatenilor. Iar pentru a aplica legea nu-ti trebuie har politic, ci calitati specifice.
“Politic” inseamna, pana la urma, “comun”. Numai cetateanul este chemat sa se asocieze cu ceilalti cetateni, sa formeze un corp politic, pentru a-si maximiza mijloacele necesare transpunerii in fapte a vointei sale.
Desigur, nu se poate interzice unui cetatean sa se exprime cu privire la chestiunile de interes comun – chiar Constitutia prevede ca deputatii si senatorii pot face declaratii POLITICE. Incerc si eu o definitie: a fi om politic – ori politician – inseamna a avea viziuni, proiecte de interes COMUN ori poate a fi capabil de administrat un partid. Aceste proiecte, aceste viziuni insa trebuie lansate in afara spatiului administrativ statal. Dar, desigur, realitatea zilelor noastre ne sileste sa denumim in mod clar tipul de prestatie – care este specifica “omului politic”, respectiv care este specifica “politicianului”.
Al dvs., Valeriu Mangu

20 Bibliotecaru { 07.19.10 at 12:05 AM }

Cum spuneam, o diferenţă de vocabular.

21 Valeriu Mangu { 07.20.10 at 3:22 PM }

@ Bibliotecaru

Domnule Bibliotecaru,

Pentru a ne intelege este necesar ca termenilor pe care ii folosim sa le dam sensurile pe care le da Constitutia. Altfel construim discursuri paralele.
Al dvs., Valeriu Mangu

22 Bibliotecaru { 07.21.10 at 8:24 PM }

@ Valeriu Mangu
Sensul “cuvintelor” constituţionale ar trebui să fie cuprinse în doctrina constituţională, doctrină care ar fi trebuit să existe şi să fie publică înainte de a se face constituţia. Din păcate noi nu ştim sensul termenilor, aceştia nu sunt definiţi în nici un document juridic, fiecare îi apreciază cum doreşte.

În unele cazuri ne putem lua după legi, în alte cazuri după altfel de documente. Putem intui ce ar trebui să facă un partid politic citind, de exemplu, în CPSA (Clasificarea Produselor si Serviciilor asociate Activitatilor):
Sectiunea O – ALTE SERVICII COLECTIVE, SOCIALE SI PERSONALE
Subsectiunea OA – ALTE SERVICII COLECTIVE, SOCIALE SI PERSONALE
Diviziunea 91 – Servicii realizate de organizatii asociative
Grupa 913 – Servicii realizate de alte organizatii asociative
Clasa 9132 – Servicii realizate de organizatiile politice
Subclasa 9132.1 – Servicii realizate de organizatiile politice

9132.10 – servicii de informare, servicii de relatii publice, servicii de strangere de fonduri si alte servicii similare, asigurate de partide politice si organizatii similare asociate cu un partid politic sau cu candidati politici. Aceste organizatii sunt angajate in principal in plasarea in functii politice a membrilor de partid sau a simpatizantilor partidului

Dar deja aceste definiţii au un înţeles personal pentru că nu sunt într-o doctrină coerentă la care să se poată face referinţă. Cum noi nu avem o doctrină constituţională românească, ci diferite cărţi în care fiecare scrie ce a înţeles el prevederile din constituţiile, definiţiile pe care le citaţi sunt, probabil, din doctrina unei alte constituţii.

Introduceți datele si comentariul dvs.