Posts from — June 2010

Plecarea lui Silviu Prigoană din PDL ar trebui să mă bucure. De ce?
Pur şi simplu pentru că am câştigat un pariu. Un pariu făcut chiar cu domnia sa.
Într-adevăr, atunci când am criticat nominalizarea lui Prigoană jr. drept candidat PDL pentru un mandat de deputat, acuzându-mi propriul partid de oligarhizare, Prigoană sr. mi-a spus un singur lucru: pun pariu că eu şi fiu-meu vom fi aici în PDL mulţi ani de-acum încolo, în timp ce dvs., dle Preda, veţi părăsi barca!
Era acum cinci luni…
Bucuria mea e totuşi foarte reţinută.
În primul rând, pentru că decizia de duminică a Consiliului Director e departe de a fi clară.
Mi-aş dori ca punctul de vedere al PDL să fie foarte limpede, iar decizia să fie funcţională. Gestionarea acestei probleme ar trebui încredinţată cuiva care nu a avut niciodată afaceri.
Insatisfacţia mea principală are însă alt motiv. Ea provine din faptul că problema separaţiei afaceri-politică trebuie formulată înainte de toate din perspectiva statului, nu a partidului/partidelor.
Pentru că problematică nu e asumarea unei identităţi partizane şi a uneia comerciale. Deşi deosebită de opţiunea mea de viaţă, accept o asemenea posibilitate de a fi, ca om de afaceri, şi militant sau responsabil într-o formaţiune politică.
Problematică – aş zice chiar inacceptabilă – e în schimb confuzia dintre interesul economic şi demnitatea publică, indiferent că aceasta e câştigată prin numire sau în urma unui vot (la nivel local, naţional sau european)
Cu alte cuvinte: decizia trebuia luată la Guvern, nu la partid.
Cum dl Boc e şef al Guvernului, are posibilitatea de a iniţia un proiect de lege sau – de ce nu? – de amendare a Constituţiei care să producă separaţia radicală.
O separaţie care ar trebui să aibă în vedere în mod riguros responsabilii numiţi şi aleşi, ca şi rudele lor până la gradul al doilea.
Profesionalizarea politicii nu se poate face altfel. Fără această separaţie, şi politica şi afacerile vor fi contaminate cu virusul mortal al corupţiei.
Chiar dacă doar 1% dintre politicieni şi oamenii de afaceri ar fi în conflict de interese, o asemenea separaţie ar trebui făcută.
De fapt, tare mă tem că 1% sunt cei care sunt deasupra oricărei îndoieli…
A institui regula potrivit căreia “Aleşii, demnitarii sau înalţii funcţionari numiţi nu pot încheia, în nume propriu sau prin rude până la gradul al doilea, contracte comerciale cu statul” ar însemna cu adevărat o reformă a statului.
Se prinde cineva să facă un pariu?
UPDATE
Citind comentariul lui Florin la postarea aceasta, ţin să precizez următorul lucru:
Ideea pe care am vrut să o exprim e simplă: dacă Prigoană face în continuare afaceri cu statul, el fiind deputat, e irelevant că e sau nu membru PDL.
Elitele politice de la noi sunt atât de modeste pentru că s-au născut, în marea lor majoritate, din confuzia partid-stat. Au exploatat această confuzie pentru a spolia resursele statului cu ajutorul sprijinului de la partid. Aşa că dacă dl Boc voia să reformeze statul, trebuia să îi invite pe toţi aleşii sau numiţii PDL care au contracte cu statul să aleagă între acestea şi poziţiile de demnitate publică, nu între contracte şi calitatea de membru de partid. De altfel, oarecum în bătaie de joc, dl Prigoană a anunţat că a fi membru de partid e ceva abstract şi că el va continua să facă afaceri cu statul, fiind un soi de independent ataşat grupului PDL. Mai mare râsul!
Culmea e că aceşti oameni consideră că au o experienţă politică demnă de a fi urmată. Acesta e motivul principal pentru care ţin ca totul să se discute doar în interiorul organizaţiei. Dar tot acesta e şi motivul pentru care eu voi discuta în public tot ceea ce e relevant pentru viaţa noastră politică.