Flashback

“Am descoperit vremurile când se stătea la coadă la pâine, când au apărut primele telenovele și dozatoarele de pe străzi, când minerii au invadat capitala, când Michael Jackson făcea furori printre fanele din România, când aurolacii împânzeau străzile marilor orașe, iar revenirea Regelui Mihai pentru prima dată după 1948 a fost întâmpinată cu emoție de nostalgici. Par momente de neînțeles pentru cineva de azi, și totuși cozile, costumele de pionieri, autocarele cu turiști din țările socialiste, rarele mașini străine, munca patriotică, matineele, vizitele în fabrici și uzine, orele de premilitară, tunsoarea scurtă obligatorie constituiau crâmpeie firești ale existenței de zi cu zi”, scrie Florin Andreescu în Argumentul unui foarte sugestiv album cu fotografii pe care le-a realizat în perioada 1975-1995. Albumul, editat de Ad Libri, ne înfățișează societatea, dincoace de schimbările ori clivajele sale politice.

Cuvinte cheie:

12 comentarii

1 Bibliotecaru { 06.19.10 at 4:08 PM }
2 Flashback | e-Opinii.ro | doar opinii... atât! | by George Fedorovici { 06.19.10 at 4:22 PM }

[...] afla mai mult: Flashback [...]

3 Ilinca { 06.19.10 at 4:48 PM }

Si despre pufuletzi si “Eugenia” nu-i nimic?
Eu mi-amintesc cu nostalgie ( si oarecare ura lesne de inteles) de fundele acelea albe si apretate ( ca altfel nu stateau) cu care imi “garnisea” mama coditzele.
PS “”…când Michael Jackson făcea furori printre fanele din Riomânia”"”
Rio-mania! :) Visati la o vacanta la Rio? Destinatia incepe sa devina banala…..

4 zaharescu valeriu { 06.19.10 at 7:21 PM }

@CPreda
În mod aparent paradoxal, accesul la cultură ,în perioada , să zicem, 1970-1985, era mult mai facil decât în prezent….iar tentaţia de a citi, mult mai pronunţată, în contextul tern, cenuşiu, al epocii, în care altceva nu aveai de făcut.
În acele timpuri , am cumpărat (costurile fiind relativ modeste) ,,biblioteca” pe care o am şi în prezent…compusă din marile romane ale lumii sau ale scriitorilor antebelici.
E adevărat, nu puteai citi scrierile Monicăi Lovinescu, sau ale lui Virgil Ierunca….dar exista Europa Liberă…
Cât despre teatru, spectacolele la Bulandra sau la Teatrul Naţional, de dramaturgi celebri, rar le mai vezi astăzi….când au prioritate ,şuşele” gen Pantalone….sau.. ,,sex-uri” cosmetizate ,,artistic”… În anii 80 am văzut, în premieră, spectacolul ,,Tango” de Slawomir Mrozyek ..
Îmi vine să râd, pe de altă parte, cum pierdeam nopţile cu prietenii în 1988-1989, urmărind cele mai mari kitsch-uri la video…crezând că asta e ,,libertatea”…
O temă despre locul şi rolul culturii în societatea de azi, când ne procupă în primul rând….banii, n-ar strica să fie discutată.
PS
Tabăra de premilitară la care am fost, undeva la poalele Postăvarului, chiar a fost o experinţă plăcută…..când alergam pe jumătate goi la şase dimineaţa…când ne spălam cu apă de izvor rece ca gheaţa…chiar ne-a călit acest regim.
Acum, mai socializează tinerii, prin intermediul şcolii ? Acolo unde indisciplina, debandada şi drogurile sunt ,,ca la ele acasă” ?
Nu o astfel de societate mi-am dorit în 1989.

5 ion adrian { 06.19.10 at 7:34 PM }

Tot despre ceva ce trebuia sa fie demult facut si doar sa-l reamintim adica asa cum am anuntat despre Legea Lustratiei:

Si acum cate ceva despre legea lustratiei si Decizia corecta a CCR pe care o puteti gasi , intr-o foarte stufoasa forma pe 25 pg la:

http://www.ccr.ro/decisions/pdf/ro/2010/D0820_10.pdf

Va reamintesc ca prin 20 iunie atrageam atentia ca spre regretul meu “Legea lustratiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989″ este neconstitutionala .
Acelasi lucru spune si Decizia a 8 judecatori de la CCR deci nu incape nici-o discutie.

Spuneam in 20 mai 2010 :
Asadar ce ne facem cu : art 16, art 36, art 37, art 53 din Constitutie.
Constitutionalitatea sau neconstitutionalitatea legii se va decide in functie de interpretarea data CCR, ptr art 53.

Gaseam ca sunt incalcate primele trei si ca baza incalcarii lor nu ar putea fi gasita decat in deja celebrul art 53 cel ref la anume restyrangeri de drepturi si libertati.

Desigur ca CCR gaseste pe langa acestea trei si altele si suplimentar si din legislatia internationala astfel ca nu un articol ci intreaga lege devine neconstitutionala.
Nu sunt de acord cu criticarea legii lustratiei ca ar incalca art 23 al(11) care statueaza principiul prezumtiei de nevinovatie, valabil ptr penal, aici fiind considerata in sensul legii tocmai calificarea lustrabilior cf art 1 din lege ca fiind lustrabili temporar si nu vinovati. Asta nu are importanta caci se incalca cel putin acele trei articole i ndicate de mine.
De altfel si presedinta Camerei Deputatilor si Guvernul au o argumentaie saracacioasa in favoarea legii fiind evident ca nici ei nu cred in constitutionalitatea acestei legi ceea ce cofirma ipoteza mea ca a fost doar o tarzie aflare in treaba.

CCR motiveaza neconstitutionalitatea pe scurt astfe:

a) Articolul 2 al legii supuse controlului de constituţionalitate prevede una din principalele sancţiuni colective care vizează dreptul de a candida şi dreptul de a fi ales în funcţiile de demnitate publică enumerate a persoanelor care au aparţinut anumitor structuri politice şi ideologice. Dispoziţiile acestui articol de lege contravin prevederilor constituţionale ale articolelor 37 şi 38 prin care se consacră dreptul de a fi ales, cu interdicţiile expres şi limitativ menţionate”,

b) După o încercare nereuşită, cea din 1997, adoptarea în România a
Legii lustraţiei este lipsită de eficienţă juridică, nefiind actuală, necesară şi
utilă, doar cu o semnificaţie exclusiv morală, ţinând seama de perioada mare
de timp care a trecut de la căderea regimului totalitar comunist.
c) De altfel, chiar iniţiatorii legii, invocând art.53 din Constituţie, afirmă
că Legea lustraţiei se subscrie acestei norme constituţionale care statuează că
„Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin
lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea […] moralei
publice, […]”, morală întinată de cutumele comunismului.
La ora actuală, în România, în ceea ce priveşte funcţiile de demnitate
publică, nu există o condiţionare a ocupării acestora de neapartenenţa la
vechile structuri comuniste, ci există doar obligaţia de a declara apartenenţa
sau neapartenenţa la poliţia politică.
d) În continuare, Curtea reţine că în concepţia legii criticate răspunderea
juridică şi sancţionarea se întemeiază pe deţinerea unei demnităţi sau funcţii
în structurile şi aparatul represiv al fostului regim totalitar comunist.
Răspunderea juridică, indiferent de natura ei, este o răspundere preponderant
individuală şi există numai întemeiată pe fapte juridice şi acte juridice
săvârşite de o persoană, iar nu pe prezumţii.
e)Aşa cum s-a mai arătat, lustraţia nu poate fi utilizată ca mijloc de
pedeapsă sau răzbunare, deoarece scopul acesteia nu este pedepsirea celor
prezumaţi vinovaţi. O pedeapsă poate fi impusă doar pentru o activitate
criminală din trecut, pe baza Codului penal aplicabil şi în conformitate cu
toate procedurile şi garanţiile procesului penal.
Or, supusă controlului de constituţionalitate sub acest aspect, Legea
lustraţiei este excesivă în raport cu scopul legitim urmărit, deoarece nu
permite individualizarea măsurii.
f) Chiar dacă legea criticată permite apelarea la justiţie pentru justificarea interzicerii
dreptului de a candida şi a fi ales în funcţii şi demnităţi, aceasta nu
reglementează un mecanism adecvat în scopul stabilirii desfăşurării unor
activităţi concrete îndreptate împotriva drepturilor şi libertăţilor
fundamentale. Cu alte cuvinte, legea nu oferă garanţii adecvate de control
judiciar asupra aplicării măsurilor restrictive.
g)Nici o persoană nu va putea fi supusă lustraţiei pentru opinii personale
şi convingeri proprii, sau pentru simplul motiv de asociere cu orice
organizaţie care, la data asocierii sau a activităţii desfăşurate, era legală şi nu
a comis încălcări grave ale drepturilor omului.
h) Lustraţia este permisă doar cu privire la acele persoane care au luat parte efectiv, împreună cu organizaţii ale statului la grave încălcări ale drepturilor şi libertăţilor omului.
i) Articolul 2 al legii supuse controlului de constituţionalitate prevede
una din principalele sancţiuni colective care vizează dreptul de a candida şi
dreptul de a fi ales în funcţiile de demnitate publică enumerate a persoanelor
care au aparţinut anumitor structuri politice şi ideologice. Dispoziţiile
acestui articol de lege contravin prevederilor constituţionale ale art.37 şi
art.38 prin care se consacră dreptul de a fi ales, cu interdicţiile expres şi
limitativ menţionate. Este evident că dispoziţiile art.2 din Legea lustraţie
excedează cadrului constituţional, prevăzând o nouă interdicţie dreptului de
acces în funcţiile publice, interdictie care nu respectă art.53 din Constituţie referitoare
la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Astfel, Curtea
constată că această limitare este lipsită de proporţionalitate în raport cu
scopul urmărit, întrucât aduce atingere însăşi existenţei dreptului şi nu îşi
justifică necesitatea într-o societate democratică.
j)Curtea consideră că Legea lustraţiei aduce atingere şi principiului
neretroactivităţii legii consacrat în art.15 alin.(2) din Constituţie, potrivit
căruia “Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau
contravenţionale mai favorabile.” Legea se aplică pentru fapte şi acţiuni
săvârşite după intrarea ei în vigoare. De aceea nu se poate pretinde ca,
respectând legile în vigoare şi acţionând în spiritul lor, cetăţenii să aibă în
vedere eventuale reglementări viitoare.
Totodată, Curtea observă că Legea lustraţiei a fost adoptată după 21
de ani de la căderea comunismului. De aceea, caracterul tardiv al legii, fără a
avea în sine un rol decisiv, este considerat de Curte ca fiind relevant pentru
disproporţionalitatea măsurilor restrictive, chiar dacă prin acestea s-a urmărit
un scop legitim. Proporţionalitatea măsurii faţă de scopul urmărit trebuie
privită, în fiecare caz, prin prisma evaluării situaţiei politice a ţării, precum
şi a altor circumstanţe.

Personal as considerea ca pierdut un astfel de proces.

Daca ma poate contrazice juridic careva, as fi bucuros sa constat ca eu si CCR gresim.
Daca nu, voi propune in cateva zile o varianta personala constitutionala la legea lustratiei

6 cpreda { 06.19.10 at 7:41 PM }

Ilinca:
Danke schoen! Am corectat.

7 Radu Humor { 06.19.10 at 9:47 PM }

Mai aveti multe de corectat !

8 Ilinca { 06.19.10 at 10:18 PM }

@C. Preda
Je vous en prie monsieur! V-as raspunde in germana dar la materia asta am avut cele mai mici note din viata mea de eleva si mi-amintesc ( ca tot vorbim de vremuri de demult) fara nici o placere cat m-am chinuit sa invat “Lorelei”….
Dar as fi preferat sa-mi multumiti postandu-mi raspunsul pentru amicul @victor@L.
PS Daca apare domnu’ @judex ii mai servesc niste amintiri despre soimii patriei.

9 Valeriu Mangu { 06.20.10 at 8:27 AM }

@ Zaharescu Valeriu

Domnule Zaharescu Valeriu,

1. Constat ca persistati intr-o eroare asupra careia v-am atras intr-un mod ascuns atentia – ma refer la identitatea de prenume. V-o semnalez din nou, pentru precizia comunicarii.
2. Guvernul GUVERNEAZA, adica ORGANIZEAZA. Dupa cum dispune si Constitutia: hotararile de guvern se dau pentru ORGANIZAREA executarii legilor.
Planul de guvernare – deci de organizare – este aprobat de Parlament. Peste acest plan, Guvernul poate trece doar prin asumarea raspunderii asupra altui plan. Guvernul in ansamblul lui, dar si ministrii atunci cand propun o hotararea de guvern nu pot trece peste planul de guvernare. Asadar toti acestia n-au a veni cu politici personale, cu idei personale, ci trebuie doar sa puna in aplicare dispozitiile Programului de guvernare.
Ceea ce organizeaza Guvernul este insa alta chestiune – anume executarea Programului politic al cetatenilor cu care a candidat Presedintele Romaniei.
Al dvs., Valeriu Mangu

10 zaharescu valeriu { 06.20.10 at 2:11 PM }

@V.Mangu
Şi este bine, sau este rău ?
Din punctul meu de vedere,,este bine”, dar, dacă întrebaţi adversarii preşedintelui, ,,este rău”.
Dvs ce părere aveţi…şi ce fel de sistem al raporturilor de putere vă doriţi în România….prezindenţial (în stil american), sau parlamentar? Se pare că sistemul imprecis de tip ,,semi” , cu zone de interferenţe între puteri, prevăzut de actuala Constituţie, duce la blocaj.

11 Flashback | Calarasi online | portal judeţ Calaraşi { 06.21.10 at 9:19 AM }

[...] Flashback [...]

12 Dany { 05.21.11 at 10:08 PM }

uneori imi aduc aminte de perioada copilariei, in cresa la nivel de soim…in scaoala primara la nivel de pionier…desi este o diferenta de doar 20 de ani…si la nivelul istoriei..20 de ani nu reprezinta mai nimic…zic ca am trait intr-un cu totul alt univers..incredibil…exista o ruptura atat de mare incat am impresia ca sunt amintirile unei alte persoane..cand ma gandesc ca acum copilasii de gradinita au mobile si ipod-uri…cand ma gandesc ca acum…din primii ani de scoala unii dintre elevi au mai multi bani de cheltuiala in buzunare decat au profesorii lor pe card la sfarsit de luna..chiar ca nu stiu ce si cum sa cred…ruptura este imensa..s-au sarit niste etape atat de importante in evolutia socetatii romanesti incat nu cred ca noi am putea..daca prin absurd ne-am intoarce fizic macar in ultimii ani ai comunismului romanesc..sa mai rezistam macar o saptamana in conditiile date…poate ca lipsurile si nevoile din acea perioda caleau intr-un fel tanara generatie..care de altfel fie vorba adevarata..nu avea nici un viitor stralucit..ci doar etape de incadrare in munca de partid…de la soim la utm-ist..astazi ruptura este si mai evidenta…acei soim si pionieri ai patriei servesc fie pentru alte patrii prin cine stie ce multinationale fie sfarsesc pe meleaguri staine in cautarea unui gram din visul american..european…e greu sa vezi cum multi dintre cei pe care ii vedem pe ecranele zilelor noastre nu sunt capabili nici sa tina minte o banala poezie…fie ea si de gradinita…

Introduceți datele si comentariul dvs.

CommentLuv badge