Suferinţa Poloniei e şi a noastră
O zi tristă. O zi a reculegerii şi a solidarităţii.
 |
 |
 |
 |
 |
||||||||
 |
||||||||||||
 |
 |
 |
 |
 |
||||||||
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|||||||
 |
 |
|||||||||||
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Alin Fumurescu
Anne-Marie Blajan
Art and Politics
Bleen
Cătălin Tolontan
Civitas '99
Cristian Patrasconiu
Cristian Teodorescu
Dan Perjovschi
Devis Grebu
Eugen Istodor
Europuls
FSPUB
Fundatia Coposu
Institutul de Studii Populare
Institutul Ludwig von Mises
KAS Romania
La Coltul Strazii
Madame Blogary
Marius Delaepicentru
Mihai Polițeanu
Monica Macovei
Partidul Democrat-Liberal
PPE
Retele lui Radu
Sever Voinescu
Teodor Baconschi
Toute l'Europe
Traian Ungureanu
Vladimir Tismaneanu
Trafic
18 comentarii
Da, s-a prabusit un avion cu 96 de oameni…pilotul a facut o greseala…zilnic mor milioane de oameni! Acum 70 de ani cateva sute de oameni au ucis cu sange rece cateva zeci de mii de oameni doar pentru ca erau intelectuali si nimeni niciodata nu i-a condamnat si nici macar criticat , nici SUA, nici Romania, nici Anglia, nimeni!!!Ce solidaritate, ce reculegere, ce tristete??? Este o isterie mondiala ipocrita pentru 96 de victime ale unui accident stupid! Treziti-va oameni buni din autohipnoza asta colectiva, nu cei 96 conteaza, nici cei 30.000 de ofiteri impuscati, conteaza sa fie condamnati criminalii, aia care au tras cate un glonte in ceafa prizonierilor!!! Daca sunt morti acum, macar sa se publice pozele si numele lor sa fie facuti de rusine si sa se stie pe viitor ca , crimele nu sunt iertate!!!
[...] afla mai mult: Suferinţa Poloniei e şi a noastră [...]
Stiti cate minute are o zi? dar cate secunde? Stiti cati copii mor de foame ( sau de consecintele acesteia) la fiecare minut? Dar intr-o zi? Calculati, numarul depaseste sigur cele 96 de victime ale accidentului de avion. Ce-i drept, nu este vorba nici de demnitari, nici de familiile acestora, doar de copii amarati ce mor in tacere. Este trist si ce s-a intamplat cu aceste 96 de persoane, dar nu mai trist decat ce se intampla in fiecare zi cu acesti copii.
Reculegere usoara.
Lech Walesa (a.k.a. agentul Bolek al MBP/KGB), disidentul lui peşte prăjit, s-a dus la Katyn cu Tusk şi Putin pe 7 aprilie.
La Smolensk a fost atentat, la vizita lui Putin din 7 aprilie, la aeroport au fost aduse instalaţii suplimentare de control al traficului aerian, retrase după aceea.
http://www.worldreports.org/news/283_polands_suspicious_second_katyn_massacre_tragedy-news
Scuze domnule Preda, dar suferinta mea nu este ! Sigur, cand am aflat striea m-am cutremurat,au murit 96 de oameni, dar la Balotesti au murit 147 ! Dumnezeu sa-i ierte si sa le odihneasca sufletul dar as fi o mare ipocrita sa spun ca sufar.Nu sunt adepta condoleantelor de protocol.
A Question of Discernment
http://wydawnictwopodziemne.com/en/2010/01/12/english-a-question-of-discernment/
M’as fi bucurat, poate, intr’un cinism inexplicabil, sa fie invers. Si sunt in asentimentul a cel putin 70% dintre romani care ar fi considerat caderea avionului prezidential ca pe un act de dreptate.
Democratia noastra “ciuruita” cu autobuzele, cu ilegitimitatea si lipsa fundamentului statal, ar fi avut mai mult nevoie de o schimbare, chiar si de acest tip… dramatica. Adica sa fi avut mai bine Polonia o suferinta, in solidaritate, pentru pseudo-suferinta noastra.
De regula , moare cine nu trebuie… Credinta populara romaneasca, corelata cu filosofiile biblice, chiar spune ca D’zeu ii ia pe cei buni, iar pe cei rai ii mai lasa.
,,Şi a plăcut Enoh lui Dumnezeu şi apoi nu s-a mai văzut, pentru că l-a mutat D’zeu.” (Geneză 5:24)
C’est la vie !
@ Bibliotecaru
Domnule Bibliotecaru,
V-am lasat un text la “Europuls”.
Al dvs., Valeriu Mangu
@ judex
La intrebarea dvs insistenta si obraznica, cu privire la scopul donatiei mele catre PNL, va raspund ca donatiile politice sunt de regula lipsite de sarcini.
Mai ales ca se poate vedea, ca n’am vizat nici un post public si nu am ocupat niciodata o demnitate/sinecura politica. Un liberal nu doreste puterea. Crezi in ceva ( sa zicem in Statul de Drept, in constitutionalism sau parlamentarism) si’ti indrepti donatia spre cine crezi ca’ti garanteaza atingerea respectivelor idealuri. E ca la Biserica.
Dar dvs sunteti in stare, la cum va vad , sa ma intrebati si cum am facut primul milion. Cititi va rog un cod de maniere, nu face rau nimanui… cu atat mai putin dvs.
Incompetenții …traiesc ….bine ????
De acord cu Riddick
Domnule profesor Cristian Preda,
Vazand reactiile din sectiunea “Comentarii”, nu imi pot stapani pornirea de a va intreba de cand vorbiti dvs. la plural – mai precis cine, ce va da dreptul sa vorbiti in numele nostru. In astfel de situatii nu poti decat sa stai retras, nu sa te dai in spectacol, sa respecti suferinta altuia. Da, de la sublim la ridicol nu este decat un pas!…
In alta ordine de idei, solidaritatea se refera – sau trebuie sa se refere – la altceva.
Si in alta ordine de idei, fiecare din zilele pe care le traiesc este pentru mine mai trista decat cea de dinainte – este mai trista fiindca vad cat de greu inteleg oamenii sensul, rostul vietii.
Al dvs., Valeriu Mangu
P.S. Vad ca tineti mortis sa va dati in spectacol, crezand ca vorbele dvs. inseamna ceva. Astept de la dvs. rationamente valoroase, demne de un profesor universitar, solutii viabile, daca nu chiar spectaculoase, chiar radicale, pentru a iesi din haul in care ne afundam pe zi ce trece. Nu vorbe aruncate ca oistea-n gard.
Desigur ca trebuie sa fiu alaturi de orice om care pierde un apropiat, dar incercand sa-i fac suferinta mai usor de suportat. De cele mai multe ori insa singurul sprijin intr-o asemenea situatie este tacerea, reculegerea, cufundarea in sine pentru a gasi, dupa cum spuneam, ratiunea vietii, dar si a mortii, daca o asemenea ratiune exista.
Probabil ca poporul polonez va iesi din aceasta drama mai intarit. Probabil ca fiecare dintre noi va invata ceva. Probabil ca peste un an nici nu ne vom mai aduce aminte de aceste zile. Ne va capta atentia, sensibilitatea, ratiunea altceva si altceva. Unii altora nu ne datoram decat respect si incredere si, intr-adevar, solidaritate in momente grele, pentru a le depasi. Poate ca pentru poporul polonez este un moment greu; doar in sensul acesta suntem datori sa fim solidari, in numele ideii de om si umanitate.
Ganduri dupa o inmormantare.
Am asteptat sa se savarseasca inmormantarea presedintelui Poloniei si a sotiei sale, azi in Dumineca Femeilor Mironosite, devenita ziua Femeilor Crestine , ca sa-mi exprim o opinie privitoare la o controversa care de fapt nu ma priveste pe mine decat in plan filozofic, crestinesc si doar in acest sens si scriu cele ce urmeaza:
Ref la opinia lui Wajda, doresc sa arat de ce opinia bisericii depaseste pe cea a unui intelectual.
Se spune ca judecata asupra unui om nu se poate emite corect decat dupa disparitia acestuia, in sensul ca el, oricand, pana in ultima clipa a vietii poate adauga ceva chiar esential si care chiar sa schimbe judecata facuta aupra sa ignorand acea clipa.
Biserica poloneza stie ca si clipa mortii poate adauga si poate adauga enorm.
Astfel moartea lui Lech Kacinski, schimba complet in sensul hiperbolizarii, parametrii vietii dusa pana la moarte de acesta, o viata si asa deosebita, a unui luptator adevarat pentru Adevar si Dreptate.
Se poate privi moartea sa si ca dorinta divinitatii ca martirii Katinului sa ramana deplin in istoria umanitatii, fixati cat mai puternic si prin aceasta tragedie, care ca si moartea lor se poate numi un al doilea martiraj al Katinului, dar cu un sens deosebit, caci se pare ca lucrurile marete nu se pot realiza fara sacrificiul fie a unei sotii de Mester Mare, fie a altui sacrificiu la fel de edificator.
Consider ca pentru istoria poporului polonez, calea sa care a fost mai mereu cea a sacrificiului si a martirajului , este exact calea ce trebuie sa o strabata un popor cu adevarat iubit de Dumnezeu, care a facut sacrificiul maxim ptr salvarea celor pe care i-a creeat dupa chipul si asemanarea sa.
Ceremonia, solemnitatea, demnitatea, chiar, pot spune, maretia inmormantarii de azi este dovada vie ca nu Wajda a avut dreptate, ci Biserica in intelepciunea ei milenara.
Oricum eu am fost de acesta parere si in dezacord cu parererile intelectualiste de tip Wajda de la bun inceput.
Prevad in ani ce vin un viitor stralucit pentru natiunea poloneza.
Dumnezeu sa-i ajute si sa-i ocroteasca.
@Ilinca#3
Pentru ca-mi este lene , va rog sa-mi permiteti sa-mi insusesc comentariul dumneavoastra cu care sunt in total acord .
Cu siguranta o zi de meditatie asupra a ceva simlu: popor, natiune patriotism, europa.
Dle , Valeriu Mangu ,si eu ma astept la solutii luminate de iesire din criza . De ex . suprimarea tuturor cheltuielilor bugetare facute pentru cultele religioase ,… toate fara exceptie . Sa traiasca din serviciile prestate pentru comunitate …si cu haine cat mai simple …Ar fi un prim semn de descentralizare . La fel si cu cheltuielile pe multitudinea de servicii culturale sinecuriste . Nu mai vorbesc de ong -urile fantoma , de institutele , o droaie , total nefolositoare … DAR E MAI SIMPLU SA TAI DIN PENSII …..
@ion adrian :
“Prevad in ani ce vin un viitor stralucit pentru natiunea poloneza.
Dumnezeu sa-i ajute si sa-i ocroteasca.”
Si eu prevad ceva asemanator natiunii romane, daca tot mai multi oameni vor incepe sa gandeasca asa ca tine ( sincer, m-ai surprins)
@Radu Humor,
Se pare ca atunci cand nu intervine microbismul, cand este posibila obiectivarea, totul se schimba.
Poate ca o sa te surprind si cand o sa-ti spun ca imi triez amicii si mai ales prietenii, dupa doua criterii, dupa cum raspund si apoi aplica ce raspund, la aceste doua intrebari :
a) Ce cred ei despre marxism, comunism si ce am suportat noi 50 de ani, cat si ce au priceput singuri din evenimentele din 1989 si dupa?
b) A doua intrebare si asta este si cea mai importanta: cat cred ei ca este nivelul lor de obiectivare si unde cred ei ca s-ar opri, s-ar bloca si eventual daca stiu de ce?
Desigur ca si aici pe blog, indirect se realizeaza acest test, dar el nu poate avea un grad de certitudine ca intr-o discutie care incearca sa fie cinstita, intre doi aflati in contact direct face to face.
Eu de cand sunt in acest spatiu virtual nu am a retrage si nici regreta nimic din ce am spus pe fond(desigur exclud conflictele pe care le-am acceptat mai mult din plictiseala si amuzament )
Daca am gresit, foarte, foarte rar, tot acolo unde s-a produs eroarea am facut mentiunea si deci acel aspect nu mai exista.
Introduceți datele si comentariul dvs.