@martin
Ma adresez aici nu numai tie. Cu siguranta vor apare aici si “comentatorii” de ocazie, arhispertuitii sistemului “Bibliotecaru”, “Ilinca”, “Carol”, “Stefan Jicol”, “atreides”, “antim”, “Radu Humor”. Spun cu siguranta, pentru ca post-marxisti mai adevarati ca ei nu am mai citit prin alte parti, iar aceasta tema nu are cum sa le scape la comentat.
Deja a intrat in “normalitatea” acestui blog sa citesc o tona de comentarii potrivnice, doar asa, din fason. Mosule “martin”, daca nu ai nimic de spus, atunci de ce obosesti tastatura? Vrei sa iei painea de la gura “profesionistilor” intru abureala pe care ti i-am enumarat mai sus? http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=316&cmd=articol&id=12582
E! Pentru a va usura viata, v-am adus mai aproape “Dilema veche”.
Hai “stimabililor, comentati…
Dacă tot treceţi pe la Dilema Veche, vă recomand un articol foarte bun (şi care se pliază foarte bine pe ceea ce susţin şi eu în blogosferă) scris de domnul Sever Voinescu (deşi la final s-a retras niţeluş pentru a nu-şi pune partidul în cap):
@ CPreda
Lui Marx puteti sa’i faceti cel mult un elogiu din pozitia dvs de epigon legitim, sau mai exact de posesor de carnet rosu si aderent la marxism inca din vechiul regim.
Altfel spus, tinand cont de apartenenta ideologica, orice analiza pe Marx facuta de dvs nu poate fi una stiintific-obiectiva.
Incercati eventual pe Mihail Alexandrovici Bakunin, sau pe liberalism economic de care v’ati mai ocupat… veti fi mult mai profesional si mult mai credibil.
@ A.Constantinescu
Eu nu ştiu ce convingeri politice aveţi şi nici nu am să studiez acest aspect al vieţii dumneavoastră. În momentul în care simţiţi nevoia să mă catalogaţi şi găsiţi sertăraşul cu neo-marxism, nu mă deranjează. Aveţi o părere asupra unei ideologii pe care o posed, asta e. Mă deranjează însă când spuneţi că fac parte dintre “arhispertuitii sistemului”, şi sunt convins că şi ceilalţi din lista pe care “o puneţi la dispoziţie” sunt deranjaţi de acest lucru. Consideraţi că aţi primit primul meu avertisment şi că mai aveţi trei paşi până să ajungeţi pe lista celor care nu le mai acord respectul.
Domnule Preda,
Am să vă adresez o întrebare la care nu numai că aş dori să-mi răspundeţi, dar aş vrea să-mi daţi un răspuns care nu este rapid, reflex sau pripit.
Dacă nu ar fi existat marxismul şi tot ce exprimă el în istoria omenirii, omenirea ar fi fost mai bună?
Buna ziua in aceasta baba de 6 martie care o sa ni-l mai lase o vreme pe cap pe Crin Antonescu.
Marturisesc ca ptr mine ramane un mister cum pot ajunge niste gaunosi de teapa lui Antonescu, care in plus de calitatea de ticalosie genetica pe care o detine o Nicolai si inca cateva persoane, si nu-l numesc pe Orban printre ele, caci la acesta este vorba de niste frustrari personale care-l definesc ca o persoana slaba , dar remarc ca fara motive de acestea care sunt rare in viata unui om si care prin maturizare si autoeducatie sfaturi corecte de la camarazi adevarati, in rest este un om corect(motiv ptr care o vreme s-a inteles foarte bine cu Basescu), revin , cum pot ajunge persoane de teapa lui Antonescu la conducere si la o anume popularitate?
Chiar atat de slab mobilat mintal este tineretul care l-a votat?
Trebuie insa sa ma inclin in fata acestei realitati caci asfel cum as putea sa-mi explic cum a ajuns si Hitler la putere, un caraghios sinistru, plecat si cu sorcova, inainte de a fi orice altceva.
In concluzie spun ca de ex in locul dnei Udrea as prefera o colaborare liberala chiar si cu un “Organ” decat cu un sarpe cu clopotei precum Antonescu care pentru mine s-a devoalat la momentul 2007 al suspendarii Presedintelui.
Infine asta-i tara, asta este populatia ei, care are momente rare cand este si popor, de ex a fost popor doar pe jumatate in 6 decembrie 2009…
Voi avea o singura satisfactie, cu cat va fi mai de sus, cu atat va fi mai dureroasa caderea ptr acet gaunos, care este si va deveni, dar cu un scor mai strans decat da a intelege “LAUDAROSENIA sa”, presedinte al pnl.
PS. Trebuie insa sa ma inclin in fata acestei realitati caci asfel cum as putea sa-mi explic cum a ajuns si Hitler la putere, un caraghios sinistru, plecat si cu sorcova, inainte de a fi orice altceva
PS.
Doar un singur lucru despre Crin A.valabil si pentru toate celelalte cozi de topor din acesta tara:
Azi dlui spune ca in nici-un caz Senatul nu trebuie sa ajunga la PDL, adica in zona in care un viitor, in caz de necesitate, Presedinte sa fie safe, ci e mai bine sa ramana Geoana.
A uitat total ca-l interesa inainte de turul 1 acest aspect, dar se vede ca doar de fatada .
Cu alte cuvinte confirma ca ce face un Geoana la Moscova nu l-a mai interesat intre turul 1 si 2 si nici in continuare adica intelegem astfel ca dl Antonescu vede cu ochi buni si dupa 20 ani posibilitatea de a-i spune Moscovei sau oricui, cine suntem si ce hram purtam.
Desigur ca el si altii pot spune ca nici Basescu nu mai vorbeste de asta. Dar nici nu trebuie, caci sunt lucruri, care nu se pot spune public dar se fac, si Pdl , desigur si cu stiinta Presedintelui incearca sa reduca mult acest risc al unui Presedinte Manciurian(ca tot a fost un film american, 2004, cu acest titlu: The Manchurian Candidate) Pentru ca nu este o joaca si un lucru neinsemnat(pentru cei care nu-si inchipuie ca serviciile secrete cu toti killerii lor profesionisti, cu toate “cartitele si conservele”, lor cultiva sau culeg ghiocei si violete prin crangurile si poienile romanesti) ca intr-o tara cu 22 milioane cu resursele naturale si umane inca existente, cu pozitia geografica pe care o are, cel care l-ar inlocui pe Presedintele ales, ar putea fi un presedinte MANCIURIAN, asa cum a fost Iliescu, macar o vreme pana nu a mai avut incotro si de altfel a si plecat mai intai de la putere, ca sa faca Emil primii pasi
Asta este tara , astea sunt partidele astia sunt oamenii, asta meritam
Daca nu exista marxismul poate ca omenirea nu era mai buna dar nu mai avea (poate) o acoperirea ideologica aparant morala pentru vre-o 100 milioane de asasinate, inafara razboiului armat.
“Manifestului Partidului Comunist, hazardul a făcut să fie prezentată publicului, între alţii de către Ana Blandiana, şi versiunea românească a Cărţii negre a comunismului. Era o noutate pentru România: Marx şi critica occidentală a crimelor făcute în numele său ocupau, în fine, acelaşi spaţiu, iar doi opozanţi ai regimului comunist din România vorbeau liber despre marxism. Deşi nu sînt marxist, cred că ambele lecturi – şi critica occidentală a totalitarismului, dar şi opera lui Marx – sînt necesare pentru o bună educaţie. În plus, Marx este nu doar un autor care a marcat istoria, ci şi unul plin de talent şi foarte speculativ. Proza sa politică este, de altminteri, parte a celui mai interesant secol politic, secolul care a fabricat mecanismele votului universal, dar şi naţiunea ca „trup al democraţiei“ – cum spunea Pierre Manent. ”
Doresc sa precizez ca sa nu ramana o neintelegere ce poate izvora din textul dvs, si daca nu sunteti de acord interveniti, tacerea dvs inseamna un acord la cele spuse in baza unui principiu de drept roman cunoscut.
Asadar cred ca este mai exact sa spunem :
Marx şi critica occidentală a crimelor făcute în baza ideologiei sale ocupau…,
Spun asta mai ales ca vorbiti in contextul Manifestului care cuprinde in germene postuleaza toate axiomele care duc la dezmatul comunist marxist -leninist si al socialismului stiintific, sub toate formele sale , care l-au urmat.
Volo Tismaneanu incet incet a inteles asta si daca initial Marxismul nu intra in grupul ideologic atacvat la baioneta de dlui , probabil ca si la influenta esentiala a lui Leszek Kołakowski, dar poate ca si sub niste influente de aici de la noi.
Repet ce am tot spus: Marxismul ca adevar teoretic economic, trebuie sa pateasca ca si perpetuum mobile: nu se mai primeste la academie, imposibil, irealizabil.
Nu explic acum asta. Volo a inteles.
De la academicieni la tractoristi dupa principiul ‘Capul ce se pleaca sabia nu il taie’ romanii si-au aplecat capetele sa para mai pitici decat piticul conducator din fotografie-Ceausescu.
Sa devina mai pitici majoritatea romanilor au intrat in PCR(cel mai mare din lume) sau au devenit turnatori(prostituati).
Pe cei care nu s-au indoit i-au indoit cei de la SRI si Politie cu lovituri la ficat.
Este gresit sa se spuna ‘Mamaliga nu explodeaza’ corect este ‘Piticii nu fac revolutie’ fara ajutor din exterior-1989.
Consecinte: buget pitic, pensii si salarii pitice, autostrazi pentru pitici…
Pentru ce-i care prcum Biblio, inca nu cred ca marxismul a fost o pandemie pernicioasa voi da cateva citate din V. Tismaneanu, care la randul lui citeaza si din altii cativa:
1. Aşa cum spunea Albert Camus, nici unul dintre relele denunţate de totalitarism nu este mai rău decât totalitarismul însuşi: este un principiu care trebuie avut în vedere. Sigur că relele există, dar nici unul dintre defectele care pot fi denunţate în raport cu societăţile non-totalitare – inegalitatea, crizele economice, bigotismul etc. – nu este mai rău decât ce se petrece după venirea totalitarismului la putere.
2. Partidul apare ca încarnare a proletariatului, instrument al salvării personificate, Prometeu modern ş.a.m.d. Trotzki spunea parafrazand o vorba englezeasca: right or wrong, it’s my party. Punand party in loc de country.
3. Iuri Piatakov, unul dintre favoriţii lui Lenin din generaţia tânără a vechii gărzi bolşevice, a exprimat această identificare cu partidul în cei mai dramatici termeni: „Da, voi considera negru un lucru pe care l-am simţit şi l-am considerat alb, de vreme ce în afara partidului, în afara acordului cu partidul nu există viaţă pentru mine“. Este executat în 1937.
4. Absolutismul ideologic, sacralizarea scopului suprem, suspendarea facultăţilor critice şi cultul liniei de partid ca expresie perfectă a voinţei generale au fost încorporate în proiectul bolşevic original. Subordonarea tuturor criteriilor morale convenţionale faţă de scopul suprem al obţinerii unei societăţi fără clase a constituit principala problemă a leninismului. Acesta împărtăşea cu marxismul ceea ce Steven Lukes numea „viziunea emancipată a unei lumi în care principiile ce protejează o fiinţă umană de alta nu vor mai fi necesare“
Ioan Stanomir spune:
5. Forţa actuală de seducţie a marxismului derivă din capacitatea sa de a da substanţă intelectuală urii şi frustrărilor ce bîntuie un mental colectiv: resentimentul este impulsul fondator pe care îl putem asocia cu ethosul marxist, în varianta sa politică.
6. Marxismul a sintetizat două idei persistente ale gîndirii europene: un milenarism secularizat care profeţeşte sfîrşitul definitiv al tensiunilor sociale şi pretenţia de a fi descifrat matematic legile istoriei. Acest aliaj de proorocire optimistă în cadru presupus ştiinţific sau de ştiinţă cu aură mesianică i-a asigurat succesul de durată şi seducţia pe care încă o exercită asupra unora, mai ales în rîndurile intelligentsiei. Un exemplu îl constituie chiar unii tineri intelectuali români, care nu se sfiesc să-şi afirme convingerile marxiste. Cît e vorba de convingeri şi cît de spirit de frondă, e altă discuţie – fapt este că se întîmplă, chiar şi într-o ţară est-europeană, nu numai în Vestul fără memoria trecutului recent comunist, să se poarte un fel de comunism trendy.
Iata de ce eu astept ca sa se reuseasca stiintific performanta ca: Marxismul ca adevar teoretic economic, sa pateasca ca si perpetuum mobile care nu se mai primeste la academie, declarat ca imposibil, irealizabil, contravenind legilor naturii.
PS.
1. Din Traian Ungureanu inspirat de Leszek Kolakowski descrie foarte plastic cazurile de la Iliescu si pana la Biblio:
Aşezat în succesiunea „accidentelor“ şi „catastrofelor“ colective, comunismul îşi ascunde esenţa.
Aşa s-a născut obscuritatea conceptuală de care s-au agăţat, decenii în şir, adepţii teoriei occidentale după care comunismul est-european a fost „doar“ o abatere, o deraiere nedemnă de la linia marxismului de principiu. Stalin şi, după el, Ceauşescu, Kim Jong Il sau alte figuri de paranoici şi tartori inexplicabili au devenit argumentul în baza căruia comunismul trădat şi-a verificat cu atît mai mult idealitatea. Puterea infernală a comunismului în raport cu fiinţa umană a rămas astfel o necunoscută: şi în interiorul societăţilor pe care le-a devastat, şi în societăţile din afară – pe care continuă să le narcotizeze, cu promisiunea eliberării. Cu alte cuvinte, înţelegerea comunismului nu e totuna cu inventarul crimelor şi nici cu analiza tezelor doctrinare ale comunismului. Ceva mult mai misterios, mai profund şi mai înfricoşător se ascunde în adîncimile acestei fixaţii care nu se retrage, ci se reformulează şi relansează sub camuflajul interminabil al utopiei. Seducţia utopiei e intactă, pentru că eşecul ei dezastruos e necomunicabil. Nimeni nu crede, nu vrea sau nu poate să ştie.
2. Odată înţeleasă, lecţia comunismului spune că Răul există, că are o recurenţă sistematică, o formulă de acţiune sistematizată şi o putere enormă de seducţie pe care o datorează capacităţii de a infiltra şi prelua formele Binelui. Răul e elementul central şi stabil al comunismului, nu în detaliile înfiorătoare ale cazierului istoric, ci în forţa de asalt spiritual aruncată împotriva condiţiei umane.
3. Din acest punct de vedere, comunismul e urmaşul şi capodopera unei uriaşe tradiţii a Răului absolut şi a războiului spiritual cu libertatea.
4. Tentativele de înlocuire sau de modificare a naturii umane sînt, însă, monopolul ereziei socialiste. Şi nu sînt, cu nici un chip, încheiate. Socialismul plenar revine cu mijloacele şi temele noi ale -ismelor angajate în cult şi utopie: ecologism, corectitudine politică, antiglobalism. Leszek Kołakowski a pus paradoxul „răului nesesizat“ într-o formulă de ironie tranşantă: „Pot să-i înţeleg pe cei ce nu cred în Dumnezeu, dar îmi e peste putinţă să-i înţeleg pe cei ce nu cred în Diavol“.
5. Kołakowski a respins orice adevăr ultim, dar a insistat dramatic asupra necesităţii căutării adevărului. Tot Kołakowski a crezut pînă la ultima suflare că marile contradicţii ale culturii umane nu pot fi şi nu trebuie rezolvate. Ele trebuie admise şi înţelese. Mai important: nevoia de armonie şi toate argumentele în favoarea eliminării tensiunilor nerezolvate duc la dezastru sau – cum avertiza Kołakowski în unul din ultimele lui interviuri – „fără educaţia morală concretă care inculcă diferenţa dintre Bine şi Rău, societăţile devin vulnerabile şi, în cele din urmă, civilizaţia se prăbuşeşte“.
6. Asta Kolakowski i-a dedicat-o lui tuturor Iliestilor din lume:
După ce e pus în faţa remarcilor lui G. Lukács („Cel mai rău socialism e preferabil celui mai bun capitalism“), Kołakowski conchide: „Desigur, avantajele vieţii în Albania, faţă de viaţa în Suedia, sînt evidente“.
sau:
„Socialismul democratic e totuna cu zăpada la grătar“, a remarcat cu o formulă celebră Kołakowski
PS Si tot polonezii lui Kolakowski produc dovada faptica desi si eu in 23 dec 1989 dimineata la ora 9:00 am auzit stirea despre chemarea trupelor sovietice in ajutor pe teritoriul tarii :
Repet, personal imi aduc aminte perfect si pot depune marturie, ca in 23 decembrie dimineata in jurul orei 9,00 am auzit la Radio Bucuresti anuntul ca noua putere instalata in 22 decembrie a chemat trupe sovietice sa ne ajute sa ne aparam de teroristi.
Probabil ca acest text este in arhiva Radio si daca a disparut traiesc zeci de mii care probabil ca si mine isi amintesc de el si sunt ca si mine marturi ca documentul polonez este autentic si cuprinde adevarul.
.
PS In continuare cu acelasi urari de ieri pentru femei de ziua lor care dupa mine ar trebui sa fie tot anul.
16 comentarii
despre Manifestul … in editia Nemira:
1. doar pentru ca ati adaugat cateva comentarii la final, cele mai multe irelevante, nu inseamna ca avem o editie critica a textului.
2. nu este clar cine a asigurat traducerea; s-a reluat cumva textul vechi?
@martin
Ma adresez aici nu numai tie. Cu siguranta vor apare aici si “comentatorii” de ocazie, arhispertuitii sistemului “Bibliotecaru”, “Ilinca”, “Carol”, “Stefan Jicol”, “atreides”, “antim”, “Radu Humor”. Spun cu siguranta, pentru ca post-marxisti mai adevarati ca ei nu am mai citit prin alte parti, iar aceasta tema nu are cum sa le scape la comentat.
Deja a intrat in “normalitatea” acestui blog sa citesc o tona de comentarii potrivnice, doar asa, din fason. Mosule “martin”, daca nu ai nimic de spus, atunci de ce obosesti tastatura? Vrei sa iei painea de la gura “profesionistilor” intru abureala pe care ti i-am enumarat mai sus?
http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=316&cmd=articol&id=12582
E! Pentru a va usura viata, v-am adus mai aproape “Dilema veche”.
Hai “stimabililor, comentati…
Lupii tineri ataca in haita si musca la Catarama.
Dacă tot treceţi pe la Dilema Veche, vă recomand un articol foarte bun (şi care se pliază foarte bine pe ceea ce susţin şi eu în blogosferă) scris de domnul Sever Voinescu (deşi la final s-a retras niţeluş pentru a nu-şi pune partidul în cap):
http www dilemaveche.ro/index.php?nr=316&cmd=articol&id=12589
@ CPreda
Lui Marx puteti sa’i faceti cel mult un elogiu din pozitia dvs de epigon legitim, sau mai exact de posesor de carnet rosu si aderent la marxism inca din vechiul regim.
Altfel spus, tinand cont de apartenenta ideologica, orice analiza pe Marx facuta de dvs nu poate fi una stiintific-obiectiva.
Incercati eventual pe Mihail Alexandrovici Bakunin, sau pe liberalism economic de care v’ati mai ocupat… veti fi mult mai profesional si mult mai credibil.
@ A.Constantinescu
Eu nu ştiu ce convingeri politice aveţi şi nici nu am să studiez acest aspect al vieţii dumneavoastră. În momentul în care simţiţi nevoia să mă catalogaţi şi găsiţi sertăraşul cu neo-marxism, nu mă deranjează. Aveţi o părere asupra unei ideologii pe care o posed, asta e. Mă deranjează însă când spuneţi că fac parte dintre “arhispertuitii sistemului”, şi sunt convins că şi ceilalţi din lista pe care “o puneţi la dispoziţie” sunt deranjaţi de acest lucru. Consideraţi că aţi primit primul meu avertisment şi că mai aveţi trei paşi până să ajungeţi pe lista celor care nu le mai acord respectul.
@ Cristian Preda
Domnule Preda,
Am să vă adresez o întrebare la care nu numai că aş dori să-mi răspundeţi, dar aş vrea să-mi daţi un răspuns care nu este rapid, reflex sau pripit.
Dacă nu ar fi existat marxismul şi tot ce exprimă el în istoria omenirii, omenirea ar fi fost mai bună?
Vă mulţumesc, anticipat, pentru răspuns.
Le “chasseur de la Securitate” était trop curieux
Le Monde 5 mars 2010
http://www.lemonde.fr/europe/article/2010/03/05/le-chasseur-de-la-securitate-etait-trop-curieux_1314847_3214.html#ens_id=1291720
Buna ziua in aceasta baba de 6 martie care o sa ni-l mai lase o vreme pe cap pe Crin Antonescu.
Marturisesc ca ptr mine ramane un mister cum pot ajunge niste gaunosi de teapa lui Antonescu, care in plus de calitatea de ticalosie genetica pe care o detine o Nicolai si inca cateva persoane, si nu-l numesc pe Orban printre ele, caci la acesta este vorba de niste frustrari personale care-l definesc ca o persoana slaba , dar remarc ca fara motive de acestea care sunt rare in viata unui om si care prin maturizare si autoeducatie sfaturi corecte de la camarazi adevarati, in rest este un om corect(motiv ptr care o vreme s-a inteles foarte bine cu Basescu), revin , cum pot ajunge persoane de teapa lui Antonescu la conducere si la o anume popularitate?
Chiar atat de slab mobilat mintal este tineretul care l-a votat?
Trebuie insa sa ma inclin in fata acestei realitati caci asfel cum as putea sa-mi explic cum a ajuns si Hitler la putere, un caraghios sinistru, plecat si cu sorcova, inainte de a fi orice altceva.
In concluzie spun ca de ex in locul dnei Udrea as prefera o colaborare liberala chiar si cu un “Organ” decat cu un sarpe cu clopotei precum Antonescu care pentru mine s-a devoalat la momentul 2007 al suspendarii Presedintelui.
Infine asta-i tara, asta este populatia ei, care are momente rare cand este si popor, de ex a fost popor doar pe jumatate in 6 decembrie 2009…
Voi avea o singura satisfactie, cu cat va fi mai de sus, cu atat va fi mai dureroasa caderea ptr acet gaunos, care este si va deveni, dar cu un scor mai strans decat da a intelege “LAUDAROSENIA sa”, presedinte al pnl.
PS. Trebuie insa sa ma inclin in fata acestei realitati caci asfel cum as putea sa-mi explic cum a ajuns si Hitler la putere, un caraghios sinistru, plecat si cu sorcova, inainte de a fi orice altceva
PS.
Doar un singur lucru despre Crin A.valabil si pentru toate celelalte cozi de topor din acesta tara:
Azi dlui spune ca in nici-un caz Senatul nu trebuie sa ajunga la PDL, adica in zona in care un viitor, in caz de necesitate, Presedinte sa fie safe, ci e mai bine sa ramana Geoana.
A uitat total ca-l interesa inainte de turul 1 acest aspect, dar se vede ca doar de fatada .
Cu alte cuvinte confirma ca ce face un Geoana la Moscova nu l-a mai interesat intre turul 1 si 2 si nici in continuare adica intelegem astfel ca dl Antonescu vede cu ochi buni si dupa 20 ani posibilitatea de a-i spune Moscovei sau oricui, cine suntem si ce hram purtam.
Desigur ca el si altii pot spune ca nici Basescu nu mai vorbeste de asta. Dar nici nu trebuie, caci sunt lucruri, care nu se pot spune public dar se fac, si Pdl , desigur si cu stiinta Presedintelui incearca sa reduca mult acest risc al unui Presedinte Manciurian(ca tot a fost un film american, 2004, cu acest titlu: The Manchurian Candidate)
Pentru ca nu este o joaca si un lucru neinsemnat(pentru cei care nu-si inchipuie ca serviciile secrete cu toti killerii lor profesionisti, cu toate “cartitele si conservele”, lor cultiva sau culeg ghiocei si violete prin crangurile si poienile romanesti) ca intr-o tara cu 22 milioane cu resursele naturale si umane inca existente, cu pozitia geografica pe care o are, cel care l-ar inlocui pe Presedintele ales, ar putea fi un presedinte MANCIURIAN, asa cum a fost Iliescu, macar o vreme pana nu a mai avut incotro si de altfel a si plecat mai intai de la putere, ca sa faca Emil primii pasi
Asta este tara , astea sunt partidele astia sunt oamenii, asta meritam
Daca nu exista marxismul poate ca omenirea nu era mai buna dar nu mai avea (poate) o acoperirea ideologica aparant morala pentru vre-o 100 milioane de asasinate, inafara razboiului armat.
Dle C. Preda,
Voi porni de la fraza dvs:
“Manifestului Partidului Comunist, hazardul a făcut să fie prezentată publicului, între alţii de către Ana Blandiana, şi versiunea românească a Cărţii negre a comunismului. Era o noutate pentru România: Marx şi critica occidentală a crimelor făcute în numele său ocupau, în fine, acelaşi spaţiu, iar doi opozanţi ai regimului comunist din România vorbeau liber despre marxism. Deşi nu sînt marxist, cred că ambele lecturi – şi critica occidentală a totalitarismului, dar şi opera lui Marx – sînt necesare pentru o bună educaţie. În plus, Marx este nu doar un autor care a marcat istoria, ci şi unul plin de talent şi foarte speculativ. Proza sa politică este, de altminteri, parte a celui mai interesant secol politic, secolul care a fabricat mecanismele votului universal, dar şi naţiunea ca „trup al democraţiei“ – cum spunea Pierre Manent. ”
Doresc sa precizez ca sa nu ramana o neintelegere ce poate izvora din textul dvs, si daca nu sunteti de acord interveniti, tacerea dvs inseamna un acord la cele spuse in baza unui principiu de drept roman cunoscut.
Asadar cred ca este mai exact sa spunem :
Marx şi critica occidentală a crimelor făcute în baza ideologiei sale ocupau…,
Spun asta mai ales ca vorbiti in contextul Manifestului care cuprinde in germene postuleaza toate axiomele care duc la dezmatul comunist marxist -leninist si al socialismului stiintific, sub toate formele sale , care l-au urmat.
Volo Tismaneanu incet incet a inteles asta si daca initial Marxismul nu intra in grupul ideologic atacvat la baioneta de dlui , probabil ca si la influenta esentiala a lui Leszek Kołakowski, dar poate ca si sub niste influente de aici de la noi.
Repet ce am tot spus:
Marxismul ca adevar teoretic economic, trebuie sa pateasca ca si perpetuum mobile: nu se mai primeste la academie, imposibil, irealizabil.
Nu explic acum asta. Volo a inteles.
Romania tara de Pitici
De la academicieni la tractoristi dupa principiul ‘Capul ce se pleaca sabia nu il taie’ romanii si-au aplecat capetele sa para mai pitici decat piticul conducator din fotografie-Ceausescu.
Sa devina mai pitici majoritatea romanilor au intrat in PCR(cel mai mare din lume) sau au devenit turnatori(prostituati).
Pe cei care nu s-au indoit i-au indoit cei de la SRI si Politie cu lovituri la ficat.
Este gresit sa se spuna ‘Mamaliga nu explodeaza’ corect este ‘Piticii nu fac revolutie’ fara ajutor din exterior-1989.
Consecinte: buget pitic, pensii si salarii pitice, autostrazi pentru pitici…
http://alfastring.tk
Pentru ce-i care prcum Biblio, inca nu cred ca marxismul a fost o pandemie pernicioasa voi da cateva citate din V. Tismaneanu, care la randul lui citeaza si din altii cativa:
1. Aşa cum spunea Albert Camus, nici unul dintre relele denunţate de totalitarism nu este mai rău decât totalitarismul însuşi: este un principiu care trebuie avut în vedere. Sigur că relele există, dar nici unul dintre defectele care pot fi denunţate în raport cu societăţile non-totalitare – inegalitatea, crizele economice, bigotismul etc. – nu este mai rău decât ce se petrece după venirea totalitarismului la putere.
2. Partidul apare ca încarnare a proletariatului, instrument al salvării personificate, Prometeu modern ş.a.m.d. Trotzki spunea parafrazand o vorba englezeasca: right or wrong, it’s my party. Punand party in loc de country.
3. Iuri Piatakov, unul dintre favoriţii lui Lenin din generaţia tânără a vechii gărzi bolşevice, a exprimat această identificare cu partidul în cei mai dramatici termeni: „Da, voi considera negru un lucru pe care l-am simţit şi l-am considerat alb, de vreme ce în afara partidului, în afara acordului cu partidul nu există viaţă pentru mine“. Este executat în 1937.
4. Absolutismul ideologic, sacralizarea scopului suprem, suspendarea facultăţilor critice şi cultul liniei de partid ca expresie perfectă a voinţei generale au fost încorporate în proiectul bolşevic original. Subordonarea tuturor criteriilor morale convenţionale faţă de scopul suprem al obţinerii unei societăţi fără clase a constituit principala problemă a leninismului. Acesta împărtăşea cu marxismul ceea ce Steven Lukes numea „viziunea emancipată a unei lumi în care principiile ce protejează o fiinţă umană de alta nu vor mai fi necesare“
Ioan Stanomir spune:
5. Forţa actuală de seducţie a marxismului derivă din capacitatea sa de a da substanţă intelectuală urii şi frustrărilor ce bîntuie un mental colectiv: resentimentul este impulsul fondator pe care îl putem asocia cu ethosul marxist, în varianta sa politică.
6. Marxismul a sintetizat două idei persistente ale gîndirii europene: un milenarism secularizat care profeţeşte sfîrşitul definitiv al tensiunilor sociale şi pretenţia de a fi descifrat matematic legile istoriei. Acest aliaj de proorocire optimistă în cadru presupus ştiinţific sau de ştiinţă cu aură mesianică i-a asigurat succesul de durată şi seducţia pe care încă o exercită asupra unora, mai ales în rîndurile intelligentsiei. Un exemplu îl constituie chiar unii tineri intelectuali români, care nu se sfiesc să-şi afirme convingerile marxiste. Cît e vorba de convingeri şi cît de spirit de frondă, e altă discuţie – fapt este că se întîmplă, chiar şi într-o ţară est-europeană, nu numai în Vestul fără memoria trecutului recent comunist, să se poarte un fel de comunism trendy.
Iata de ce eu astept ca sa se reuseasca stiintific performanta ca:
Marxismul ca adevar teoretic economic, sa pateasca ca si perpetuum mobile care nu se mai primeste la academie, declarat ca imposibil, irealizabil, contravenind legilor naturii.
PS.
1. Din Traian Ungureanu inspirat de Leszek Kolakowski descrie foarte plastic cazurile de la Iliescu si pana la Biblio:
Aşezat în succesiunea „accidentelor“ şi „catastrofelor“ colective, comunismul îşi ascunde esenţa.
Aşa s-a născut obscuritatea conceptuală de care s-au agăţat, decenii în şir, adepţii teoriei occidentale după care comunismul est-european a fost „doar“ o abatere, o deraiere nedemnă de la linia marxismului de principiu. Stalin şi, după el, Ceauşescu, Kim Jong Il sau alte figuri de paranoici şi tartori inexplicabili au devenit argumentul în baza căruia comunismul trădat şi-a verificat cu atît mai mult idealitatea. Puterea infernală a comunismului în raport cu fiinţa umană a rămas astfel o necunoscută: şi în interiorul societăţilor pe care le-a devastat, şi în societăţile din afară – pe care continuă să le narcotizeze, cu promisiunea eliberării. Cu alte cuvinte, înţelegerea comunismului nu e totuna cu inventarul crimelor şi nici cu analiza tezelor doctrinare ale comunismului. Ceva mult mai misterios, mai profund şi mai înfricoşător se ascunde în adîncimile acestei fixaţii care nu se retrage, ci se reformulează şi relansează sub camuflajul interminabil al utopiei. Seducţia utopiei e intactă, pentru că eşecul ei dezastruos e necomunicabil. Nimeni nu crede, nu vrea sau nu poate să ştie.
2. Odată înţeleasă, lecţia comunismului spune că Răul există, că are o recurenţă sistematică, o formulă de acţiune sistematizată şi o putere enormă de seducţie pe care o datorează capacităţii de a infiltra şi prelua formele Binelui. Răul e elementul central şi stabil al comunismului, nu în detaliile înfiorătoare ale cazierului istoric, ci în forţa de asalt spiritual aruncată împotriva condiţiei umane.
3. Din acest punct de vedere, comunismul e urmaşul şi capodopera unei uriaşe tradiţii a Răului absolut şi a războiului spiritual cu libertatea.
4. Tentativele de înlocuire sau de modificare a naturii umane sînt, însă, monopolul ereziei socialiste. Şi nu sînt, cu nici un chip, încheiate. Socialismul plenar revine cu mijloacele şi temele noi ale -ismelor angajate în cult şi utopie: ecologism, corectitudine politică, antiglobalism. Leszek Kołakowski a pus paradoxul „răului nesesizat“ într-o formulă de ironie tranşantă: „Pot să-i înţeleg pe cei ce nu cred în Dumnezeu, dar îmi e peste putinţă să-i înţeleg pe cei ce nu cred în Diavol“.
5. Kołakowski a respins orice adevăr ultim, dar a insistat dramatic asupra necesităţii căutării adevărului. Tot Kołakowski a crezut pînă la ultima suflare că marile contradicţii ale culturii umane nu pot fi şi nu trebuie rezolvate. Ele trebuie admise şi înţelese. Mai important: nevoia de armonie şi toate argumentele în favoarea eliminării tensiunilor nerezolvate duc la dezastru sau – cum avertiza Kołakowski în unul din ultimele lui interviuri – „fără educaţia morală concretă care inculcă diferenţa dintre Bine şi Rău, societăţile devin vulnerabile şi, în cele din urmă, civilizaţia se prăbuşeşte“.
6. Asta Kolakowski i-a dedicat-o lui tuturor Iliestilor din lume:
După ce e pus în faţa remarcilor lui G. Lukács („Cel mai rău socialism e preferabil celui mai bun capitalism“), Kołakowski conchide: „Desigur, avantajele vieţii în Albania, faţă de viaţa în Suedia, sînt evidente“.
sau:
„Socialismul democratic e totuna cu zăpada la grătar“, a remarcat cu o formulă celebră Kołakowski
PS Si tot polonezii lui Kolakowski produc dovada faptica desi si eu in 23 dec 1989 dimineata la ora 9:00 am auzit stirea despre chemarea trupelor sovietice in ajutor pe teritoriul tarii :
http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Iliescu_a_chemat_trupele_sovietice_0_220778347.html?utm_term=nl-link&utm_source=nl-general&utm_content=458714%40yahoo.com&utm_medium=newsletter&utm_campaign=Adevarul-Newsletter-20100308
Repet, personal imi aduc aminte perfect si pot depune marturie, ca in 23 decembrie dimineata in jurul orei 9,00 am auzit la Radio Bucuresti anuntul ca noua putere instalata in 22 decembrie a chemat trupe sovietice sa ne ajute sa ne aparam de teroristi.
Probabil ca acest text este in arhiva Radio si daca a disparut traiesc zeci de mii care probabil ca si mine isi amintesc de el si sunt ca si mine marturi ca documentul polonez este autentic si cuprinde adevarul.
.
PS In continuare cu acelasi urari de ieri pentru femei de ziua lor care dupa mine ar trebui sa fie tot anul.
Vad ca subiectul v-a blocat!?
Introduceți datele si comentariul dvs.