Comunismul formal a fost desfiinţat acum 20 de ani, societatea însă nu s-a transformat, este, în mare parte, tot aceiaşi de dinainte de 1989. Oamenii încă mai cumpără tone de mâncare să fie frigiderul plin şi sunt înfometaţi de proprietatea acum 20 de ani refuzată. Mai mult, cei tineri, intraţi în politică mai recent, deşi la început au protestat împotriva sistemului de funcţionare moştenit din trecut, s-au pervertit pentru că stilul yesman este productiv şi comod pentru arivişti. Linguşeala pe care o aduci celui mai mare ca tine în partid te ajută să promovezi în locul lui. De aceea linguşitorii sunt preponderenţi în jurul cercurilor de putere.

Eu ce să fac? Să văd cum renaşte politica interesului personal şi să mă fac că mă uit în altă parte ca să nu deranjez pe nimeni, să tac umil ca nu cumva să mă facă unul şi altul prost pe bloguri? Sunt un simplu cetăţean care îmi apăr dreptul unei Românii mai bune pentru viitor. Dacă cineva mă face prost sau oricum altfel pentru asta… îi las pe alţii să fie deştepţi şi să militeze pentru îngroparea definitivă a României, eu mă voi încăpăţâna, cu micile mele puteri publice, să mă împotrivesc. Am un déjà vu şi asta mă împiedică să mă fac că nu pricep încotro se îndreaptă viitorul.

Ştiam, prin prisma celor spuse mai sus, despre Mauritania că a semnat pentru Convenţia internaţională pentru eliminarea oricăror forme de discriminări rasiale, că a ratificat Convenţia pentru eliminarea oricăror forme de discriminare împotriva femeilor, ca a ratificat Convenţia împotriva torturii şi altor tratamente crude, inumane sau tratamente sau pedepse degradante, că a ratificat Convenţia pentru drepturile copilului, că a ratificat Convenţia internaţională de protecţie a tuturor muncitorilor migranţi şi a membrilor familiilor lor…

Dar mai ştiam şi că nu au ratificat Pactul internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale şi nici Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice. În discuţia noastră cam pe aici era se punea problema în materie de drepturi. Faptul că domnia voastră mă asiguraţi că Mauritania este semnatară, mă face să-mi corectez această informaţie şi vă mulţumesc pentru asta.

” @bibi + Biblio

Ce e aici, stimabililor, concurs de prosti ?”

Da Gabriele draga, organizam un concurs de tampiti. Deja esti selectionat. Inca vreo doua comentarii si esti castigator sigur! Hahahaha!!!
PS Ia zi Gabriele, te simti bine? Ca am auzit ca prostia doare rau! Hahahaha!!

http bibliotecarul.blogspot.com/2010/01/cristian-preda-problema-vs-vanitate.html

http bibliotecarul.blogspot.com/2010/01/principiile-doboara-ordinul-politic.html

http bibliotecarul.blogspot.com/2009/12/oniricul-democratiei.html

Articolul 2
(1) Poporul este sursa întregii puteri.
(2) Suveranitatea naţională aparţine poporului care o exercită prin intermediul reprezentanţilor aleşi şi referendum.
(3) Nici un grup de oameni sau individ nu poate clama în nume propriu exercitarea suveranităţii.
(4) Cedarea parţială sau totală a suveranităţii nu poate fi decisă fără consimţământul poporului.

În lumina constituţiei, cum ar putea fi privit gestul ca cineva din exterior ca să impună preşedintelui să facă un gest?

Eu cred că dumneavoastră aveţi o dilemă morală, chiar dacă nu vă daţi seama. Dacă acceptaţi ca “ţările democratice” au dreptul să exercite presiuni asupra unui preşedinte să facă ceva, atunci, în consecinţă logică, sunteţi şi un adept al cominternului, care făcea cam acelaşi lucru. Vă amintiţi de cea de a treia internaţională, de comunismul internaţional? V-a plăcut de Ana Pauker, instructor comintern? V-au plăcut ruşii care au dublat structura de conducere a României în primii ani de conducere comunistă? Bănuiesc că da, din moment ce “neamestecul în treburile interne” vi se pare un banal clişeu ceauşist. Lui Ceauşescu nu i se părea un clişeu, pentru că el trăise de aproape intromisiunea politică sovietică şi abuzurile făcute de sovietici în România.

Stimate domn, dintre noi doi, dumneavoastră faceţi apologia încălcării suveranităţii. Eu încerc să spun că instituţional (adică în scripte) Mauritania este un stat democratic, presiunea normală este (sau ar trebui să fie) deci pentru respectarea legilor. Nu e treaba domnului Preda să judece dacă acel om este sau nu este vinovat, dar poate fi treaba domnului Preda să constate dacă drepturile sale sunt încălcate.

Judecând situaţia prin prisma legilor Mauritaniei, susţinând respectarea legilor, principiilor doctrinare ale dreptului, nu se face nici un abuz de încălcare a suveranităţii naţionale. Făcând presiuni pentru graţiere, aceste gesturi nu numai că nu sunt democratice, dar şi încalcă suveranitatea Mauritaniei.

Dacă observaţi, doamna Europa nu se bagă în viaţa noastră spunând domnului Băsescu pe cine să graţieze, dar raportează disfuncţionalităţile instituţionale şi aplicarea lor în viaţa de zi cu zi, inclusiv în ceea ce priveşte Justiţia. Uniunea Europeană ar trebui să facă acelaşi lucru cu Mauritania, nu să preseze pe cineva să facă ceva.

Credeţi că voi renunţa la principii şi lege pentru că mă face cineva prost? Nu aveţi decât, nu mă deranjează. Numai că să nu uitaţi o zicere clasică, “drumul spre iad este pavat cu bune intenţii”.