adica vreti sa spuneti ca si pdl contine acel tip membri adica securisti si comunisti? pai atunci ii putem spune lui basescu ca este ipocrit?

in ce priveste pozitionarea, la drepta sau stinga, eu consider ca acestea sint scuze sau oportunitati. acestea nu exista. exista oameni ale caror nevoi trebuie rezolvate caci de aceea traim in societate. discutia porneste de aici. liberali, democrati, socialisti, comunisti sint oameni care vor sa faca ceva pe cai diferite. viata de azi demonstreaza ca ideologiile acestea sint demodate. pentru mine asocierea liberarilor cu social democratii nu trezeste reverberatii de pozitionare sau surpriza. spun doar ca aceeasi problema abordata din mai multe puncte de vedere are sanse sa fie rezolvata mult mai bine decit daca ar fi abordata doar dintr-un singur punct de vedere. dar ca asta sa se intimple e nevoie de multa, foarte multa onestitate, altrusim, empatie si dragoste fata de semeni. altfel totul e vorba-n vint!
singura doctrina careia ma inchin e doctrina vietii. atit. restu mi se par jocuri de salon inventate sa tina lumea ocupata cu nimicuri.

orice spuneti de rosii veti face referinta automata si catre basescu ca mare pastor de harem comunist. nu-l puteti rupe de ceea ce a fost o viata intreaga: un comunist!
iar dupa metehne si deprinderi va raminte toata viata un comunist!

Am aici un exemplu ideal de deviaţie de la valorile democratice indusă de politica din România. Ceva mai sus, domnul Riddick spune mai sus, cu majuscule, “TRIUMFUL ROMÂNIEI ASUPRA CLICII ROŞII!”, referindu-se, desigur, la faptul că Mircea Geană va pierde alegerile. Din punctul de vedere al “anormalităţii” politice de astăzi, mesajul este absolut corect. Partidele construiesc un conflict între cetăţenii care susţin diferite partide. Fiecare dintre susţinători văd politica ca un generic “noi contra lor”. Acest mod de a vedea lucrurile, susţinut, repet, de liderii politici prin discursurile lor negative, sunt ANTIDEMOCRATICE. Orice strigare de acest tip, orice slogan care sună a galerie de fotbal, este o cărămidă scoasă din zidul democraţiei. Democraţia nu spune niciodată “Noi împotriva Lor”, ea spune întotdeauna “Noi alături de Ei”.

Iată că alegerile în România nu se duc astfel încât să se obţină cel mai bun preşedinte, care este, din punct de vedere instituţional, şi apolitic. Alegerile se duc sub imperiul lui “orice, dar să iasă al nostru şi să moară al lor”. Ce legătură are acest sistem cu alegerea celui mai bun?

Ei bine, în momentul în care observ aşa ceva pe un blog al unui membru PD-L, sunt automat, cum spune Riddick, membru al clicii roşii, tocmai pentru că politica este antagonică şi nu poate exista în afara unui adversar… Cum s-a instalat şi comunismul prin anii ‘50, luptând împotriva duşmanului de clasă, a sistemului chiaburesc, ticăloşit… Istoria se repetă, ura este singura care construieşte viitorul României, a apărut un alt “sistem ticăloşit” care ne este inamic (desigur fiecare partid îşi defineşte câte un alt “sistem ticăloşit” împotriva căruia să lupte).

Sunt politicieni care îmi dau atenţie, sunt politicieni care m-ar vedea cu plăcere cu capul pe butuc… uneori există şi politicieni care-mi duc vorba mai departe la TV… (fără a mă cita, dar e bine şi aşa)

Unde nu deranjez eu atâta lume încât politica să devină ceea ce ar trebui să fie!