Două librării

În Chișinău, nu sunt foarte multe librării.
Am intrat ieri în două dintre ele. Cred că fiecare dă seama de (o parte din) acest oraș.
Prima se cheamă Făt Frumos și e la intersecția străzilor Mihai Eminescu și Ștefan cel Mare și Sfânt. Aici majoritatea cărților sunt în limba rusă. Ediții frumoase, bine legate, impresionante. În română, cărți de la edituri ca Mondero sau 101+1 Gramar, dar și câteva de la Polirom, All sau Teora. Librăria oferă spre vânzare Manualul de limba română ca limbă străină, care are ca subtitlu “pentru studenții străini, pentru vorbitorii străini, pentru românii de pretutindeni”, scris de Ada Iliescu și apărut în 2002 la Editura Didactică și Pedagogică.
Nu departe, pe strada Pușkin, am intrat într-o altă librărie, de data asta aparținând editurii Cartier. E una dintre cele cinci librării ale acestei harnice echipe. Majoritatea cărților sunt românești. Iar ele nu sunt doar de la Cartier, pentru că, de pildă, Humanitas sau Polirom ocupă rafturi întregi. Am găsit aici două volume foarte utile. Primul e al marelui romanist Klaus Bochmann, Limba română. Istorie, variante, conflicte. O privire din afară, editat de Vasile Dumbrava și Igor, în 2004, la Cartdidact. Al doilea aparține Lidiei Colesnic-Codreanca și se intitulează Limba română în Basarabia (1812-1918) și e un “studiu sociolingvistic pe baza materialelor de arhivă”. Pe ușa librăriei scrie că în ziua alegerilor aceasta nu va fi deschisă decât după 12. “Ca să aibă tot moldovanul vreme să voteze”, îmi spune tânăra care îmi vinde cărțile.
Guvernul a decis ca ziua votului să fie liberă pentru toți bugetarii, dar în mediul privat fiecare face cum crede de cuviință.