Posts from — April 2009

Ieri şi astăzi l-am însoţit pe Preşedinte în vizita oficială din Liban.

Unul dintre momentele oficiale s-a desfăşurat la Monumentul martirilor, aflat în preajma mormântului lui Rafic Hariri, loc de pelerinaj pentru libanezi. Mormântul se află în cortul alb. În spatele lui, se vede marea moschee construită în anii din urmă.

Am văzut Beirutul din goana maşinii…

Cea mai frumoasă imagine e aceea a dimineţii însorite.

Atunci când a concurat la prezidențiale, în 2004. dl Năstase a avut 4.278.864 de voturi, adică aproximativ 41% din totalul opțiunilor exprimate. În același moment, Uniunea PSD+PUR obținea 3.730.352 la Cameră și 3.798.607 la Senat, adică o medie de 37%. Candidatul pesedist a avut, deci, semnificativ mai multe voturi decât propria sa formațiune politică.
Așa se întâmplase și înainte, în vremea când candidatul stângii era Ion Iliescu. Ei bine, o dată cu Geoană lucrurile s-au schimbat.
Anunțat candidat la prezidențiale, Mircea Geoană nu beneficiază decât de circa jumătate din sprijinul de care ar beneficia PSD la un scrutin. Pesediștii nu sunt obișnuiți să nu aibă o locomotivă, așa că dl Geoană e silit să accelereze, radicalizându-și discursul.
Invidia îl pândește.
Fiind însă grăbit să recupereze distanța care îl separă de PSD, dl Geoană comite numeroase erori. Ultima e formula potrivit căreia Președintele a “sărit calul excesiv”….

Alături de alţi doi candidaţi la alegerile din 7 iunie, mă întâlnesc cu cetăţenii de la 18h, la Cinema Gloria, str. Bucovina nr 6 (Baba Novac). De la 20h, sunt invitat la Realitatea TV.

Am primit de la Centrul Român de Politici Europene, Fundația Friedrich Ebert și portalul EurActiv.ro șase întrebări reunite sub titlul general “ce vor face europarlamentarii în următorii 5 ani?” Trimiterea ironică la celebra întrebare post-revoluționară “ce-ați făcut în ultimii 5 ani?” e simpatică. Așa că am dat curs invitației. Iată răspunsurile mele:

1.Numiți trei teme foarte importante pentru dvs. în viitorul mandat de europarlamentar.
Trei dintre temele foarte importante într-o perspectivă europeană generală sunt: depășirea crizei actuale prin consolidarea economiei sociale de piață, frontiere clare și sigure pentru UE, respectiv extinderea zonei euro. Ar fi, pe de altă parte, o satisfacție ca, pe parcursul acestui mandat, România să justifice prin schimbări interne eliminarea monitorizării în domeniul justiției, să adopte moneda unică și, în general, să iasă din categoria elevilor codași, pe care a ilustrat-o și înainte de începerea negocirilor, și în timpul acestora, dar și după aderare.

2.Dacă decizia ar depinde numai de dvs. în ce comisie a Parlamentului European ați prefera să activați (atât ca membru, cât și ca membru supleant).
Aș prefera să activez în comisia de politică externă sau în cea pentru afaceri constituționale.Sunt două domenii în care am acumulat o experiență, care nu este, de altfel, strict intelectuală. Aș nota aici, de pildă,. implicarea mea în acțiunea diplomatică în perioada 2005-2009 și mai ales experiența acumulată în ultimii doi ani în calitate de președinte al comisiei politice a Francofoniei.

3.Schițați pe scurt planul politic personal pe care vi-l propuneți pentru activitatea în Parlamentul European (câteva repere orientative: obiective, instrumente de atingere, grupuri țintă, beneficii pentru alegători).
În îndeplinirea mandatului de deputat european doresc să consolidez calitatea de mediator (presupusă de acest tip de mandat) între spațiul politic local, cel naţional şi cel european. Doresc ca activitatea mea să reflecte, atât la nivelul comisiei PE din care voi face parte, cât şi prin intermediul întrebărilor adresate Comisiei şi Consiliului, interesul pentru cetăţean, permițând nu doar realizarea funcţiei de control parlamentar, dar şi pe aceea de introducere pe agenda europeană a unor chestiuni care privesc în mod direct alegătorii şi problemele lor. Doresc să mililtez astfel pentru o Europă mai unită, pentru o Europă a tuturor cetăţenilor săi, care să beneficieze de prosperitate, solidaritate, securitate şi de un mediu înconjurător sănătos. Un punct important pe agenda mea personală în cadrul PE îl constituie articularea unei politici active de implicare a Uniunii în rezolvarea principalelor conflicte şi susţinerea procesului de extindere şi adâncire a UE. În vederea atingerii acestor obiective, consider esențiale dezvoltarea politicii de vecinătate a Uniunii şi a politicilor europene cu privire la Marea Neagră, realizarea unei politici energetice curajoase care să permită diversificarea resurselor, cât şi realizarea unei politici europene în ceea ce priveşte imigraţia. Nu în ultimul rând, vreau să folosesc experiența pe care o voi acumula în PE pentru europenizarea spațiului politic din România. Consider, de altfel, că dimensiunea europeană a partidelor politice va fi consolidată dacă rolul PE va crește. Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona va îngădui o asemenea evoluție.

4.Intenționați să rămâneți până la finele mandatului în PE? Pentru ce alte funcții considerați că e legitim să renunțați la acest mandat?
Da, dacă sunt ales pe 7 iunie, intenționez să exercit un mandat complet. Renunțarea ar fi justificată doar în cazul în care aș fi numit comisar european sau ministru cu un rang însemnat în guvernul de la București, de pildă ministru de externe.

5. Intenționați să candidați la viitoarele alegeri pentru Parlamentul național de la București (anticipate sau la termen)?
Nu am intenția de a candida pentru Parlamentul național.

6.Fondurile europene reprezintă o prioritate importantă pentru autoritățile din România. Considerați că prin activitatea dvs. în Parlamentul European ați putea contribui la o performanță mai bună în atragerea acestor fonduri?
În ceea ce priveşte implicarea mea în atragerea fondurilor europene, aceasta poate fi imaginată la nivel macro și respectiv micro. La nivel macro, am în vedere asumarea atribuţiilor PE în adoptarea bugetului şi a cadrului financiar multianual. În ceea ce priveşte cadrul financiar multianual 2007-2013, regulamentele de bază privind funcţionarea fondurilor europene au fost deja adoptate. Însă, dat fiind faptul că următorul cadru financiar multianual va fi adoptat în timpul mandatului meu de europarlamentar, îmi propun să susţin la nivelul PE nevoia de investiţii pentru creşterea cooperării transfronteliere cu statele aflate la graniţa exterioară a UE, dezvoltarea sistemului de cercetare-inovare, scăderea disparităţilor în dezvoltarea diferitelor regiuni europene cât şi să militez pentru simplificarea procedurilor de accesare a acestor fonduri, propuneri care implică în mod direct şi ţara noastră. La nivel micro, cea mai bună pârghie de a facilita obţinerea de fonduri si implementarea proiectelor este comunicarea, informarea și consultarea cu actorii naţionali. Comunicarea cu principalii posibili beneficiari naționali ai acestor fonduri, ca și dialogul cu parlamentari europeni ai altor state în vederea identificării unor parteneri eventuali în realizarea de proiecte, organizarea unor reuniuni dintre experţii europeni în atragerea de fonduri comunitare şi experţii naţionali constituie doar câteva dintre strategiile pe care intenţionez să le aplic pe durata mandatului meu. Mai mult decât atât, ca deputat european, am posibilitatea de a cere Comisiei europene, în virtutea funcţiei de control de care dispune PE, să dea explicaţii cu privire la folosirea fondurilor europene în România. Voi putea veghea astfel asupra bunei derulări a absorţiei resurselor contractate pe proiecte de către România.

Am primit din partea Alianței Familiilor din România, în calitatea mea de candidat la alegerile din 7 iunie, mai multe întrebări. Le-am reprodus mai jos, împreună cu răspunsurile trimise acestei organizații:

1. Ce măsuri aveți în vedere să promovați la Bruxelles pentru protejarea valorilor morale, a libertăților religioase și a suveranității naționale?
Orice măsuri inspirate de deviza mea politică, pe care am preluat-o de la marele liberal Benjamin Constant: „libertate în toate!”. Valorile morale nu au sens în absența libertății.

2. Tratatul de la Lisabona: Credeți că subminează suveranitatea națională sau că România a procedat bine ratificându-l?
Cred că România a făcut foarte bine ratificând Tratatul de la Lisabona. Europa are nevoie de acest Tratat. Pe de altă parte, din perspectivă românească, europenizarea statului trebuie să completeze europenizarea societăţii, care este deja, în bună măsură, o realitate.

3. Ce limite concrete credeți că ar trebui implementate pentru a proteja suveranitatea națională?
Suveranitatea naţională nu are alte limite în afara libertăţii cetăţenilor şi a decenţei publice.

4. Sunteți de acord ca viitoarele tratate privind integrarea europeană să fie supuse referendumului național?
Aş fi de acord ca un viitor tratat european să fie supus aprobării cetăţenilor, doar dacă textul Constituţiei ar include o asemenea obligaţie. Altfel, Parlamentul – ca depozitar al suveranităţii – se poate pronunţa în mod legitim. În orice caz, în România legea referendumului impune constrângeri care o fac greu aplicabilă.

5. Sunteți de acord ca în Constituția României să se acorde dreptului internațional prioritate față de dreptul intern?
Da. E firesc să fie aşa câtă vreme suntem parte a unei comunităţi politice mai ample decât cea naţională. Dacă această comunitate – așa cum îmi doresc eu – va fi mai articulată decât în prezent la nivel european, e evident că dreptul intern va fi un capitol al celui comunitar.

6. Ați făcut până în prezent vreo declarație cu privire la integrarea europeană? Dacă da, care anume și când?
Am scris de-a lungul timpului mai multe texte despre Europa și integrarea noastră în UE. Esenţa acestora ar putea fi sintetizată cu ajutorul formulei: Europa trebuie să fie o comunitate cu graniţe precise, cu o Constituție şi cu politici coerente.

7. Care este poziția dvs. față de legalizarea eutanasiei și a sinuciderii asistate la nivelul Uniunii? (în prezent statele au politici individuale în această privință)
Sunt împotriva legalizării eutanasiei şi a sinuciderii asistate.

8. Care este poziția dvs. față de legalizarea căsătoriilor între persoanele de același sex (homosexuali/lesbiene) la nivelul Uniunii? (în prezent statele au politici individuale în această privință)
Cred că statele membre pot păstra competenţa referitoare la căsătorie. Eu personal nu sunt împotriva legalizării uniunilor între persoane de acelaşi sex.

9. Care este poziția dvs. față de liberalizarea la nivelul Uniunii a avortului? (unele țări au azi prevederi care limitează accesul la avort)
Sunt favorabil liberalizării avortului. Dacă există comunităţi care, din diverse motive, în primul rând religioase, vor să păstreze această competenţă, sunt de acord să o păstreze.

10. Care este ultima carte pe care ați citit-o despre structurile unionale și integrarea europeană?
Este vorba despre Céline Belot, Paul Magnette, Sabine Saurugger, Science politique de l’Union européenne, Economica, Paris, 2008. Am folosit-o în cursurile pe care le ţin la Facultatea de științe politice a Universității din București.

La editura Cartier din Chișinău, a ieșit de curând o frumoasă ediție din Paginile bizare ale lui Urmuz, ilustrată de Dan Perjovschi. Reproduc aici două fragmente.
Primul este din Ismail și Turnavitu: „Turnavitu nu a fost multă vreme decât un simplu ventilator pe la diferite cafenele murdare, grecești, de pe strada Covaci și Gabroveni. Nemaiputând suporta mirosul ce era silit să aspire acolo, Turnavitu făcu mai multă vreme politică și reuși astfel să fie numit ventilator de stat, anume la bucătăria postului de pompieri Radu-Vodă”.
Cel de-al doilea e din Emil Gayk: “A reușit în curând să ne dea o nouă îndrumare în politica noastră externă, emițând cel dintâi și cu multă autoritate părerea că trebuie să luăm pe transilvăneni fără Transilvania; susține însă că trebuie cu orice preț să obținem prin intervenția Vaticanului Năsăudul cu trei kilometri, kilometri situați nu însă împrejur, ci aliniați unul lângă altul, în lungime alături de oraș și cu direcția spre ducatul de Luxemburg, ca semn de admonestare pentru că a permis să I se violeze neutralitatea de armatele germane“.
Lectură plăcută!

La invitația prietenului Hanno Höfer, azi am vizionat filmul Tovarăși, frumoasă e viața!
Pelicula reunește șase filme realizate de către el, ca și de către Cristian Mungiu, Ioana Uricaru, Răzvan Mărculescu și Constantin Popescu, colegi de generație la Academia de teatru și film. E vorba despre o colecție de legende urbane din vremea comunismului, spuse cu umor și cu o unitate stilistică remarcabilă.
Sunt portretizați activiști și milițieni, descurcăreți și fotografi, în fond cotidianul comunist.
Cred că e vorba despre o piesă importantă din istoria unei generații de cineaști care cred în continuare că evocarea comunismului este o datorie publică. Această datorie e asumată fără ură, ci dimpotrivă, precum Good bye Lenin!, de pildă, cu calm și ironie.

Sunt invitat, împreună cu ministrul Toader Paleologu, la Radio România Actualităţi, sâmbătă dimineaţă de la 8h30 la 9h30, la emisiunea Matinal de week end, realizată de dl Gabriel Basarabescu.

Făcând un scurt bilanț al zilei de joi, când am publicat aici (vezi mai jos) un banc auzit în cursul dimineții, constat următoarele:
1. Un banc a trezit mai multe reacții decât zeci de postări despre cărți, evenimente din alte țări, descrieri de monumente și expoziții, considerații teoretice etc.
2. Numeroși cititori nu au văzut în bancul cu pricina problema (interesantă, zic eu) pe care o punea, ci doar o ocazie ca să mă jignească. E păcat. Timpul nu trebuie consumat cu acțiuni care dizolvă încrederea pe care o avem în semenii noștri. Recomand abandonarea unei asemenea atitudini, care nu face bine pe termen lung. Hobbes a scris pagini memorabile despre asta.
3. Numeroși cititori nu au aflat că nu mă intimidează vulgaritatea pe care ei o asumă, mai cu seamă atunci când au drept adăpost anonimatul. Le promit că, dacă insistă, voi delimita o rubrică specială pe blog unde ei să poată afișa orori. Am scris mai demult că nu suport cenzura și că nu o voi folosi niciodată. Trebuie să grădinăresc însă puțin spațiul acesta, care este o parte a spațiului public. Iar eu țin la decența spațiului public.
4. E puțin trist, dar văd că din ce în ce mai puțini cititori au umor. Cred că se iau prea tare în serios atunci când încearcă să profite de spațiul virtual pentru a poza în apărători ai unor principii pe care nu le pot, de altfel, verbaliza. Dispariția gustului pentru umor e îngrijiorătoare. Așa că, dacă mai aud bancuri bune, le voi posta aici. Umorul e semn de sănătate socială.
5. I-am învățat pe studenții cu care am lucrat de-a lungul anilor să facă deosebirea dintre spațiul academic și cel pur politic, oferindu-le criterii și explicații. Cei care folosesc acest blog pentru a-și afișa – chipurile, ca foști studenți – dezamăgirile față de „politicianul Preda”, fie nu au înțeles deosebirea pe care am făcut-o, fie sunt niște mincinoși care știu doar că sunt profesor, dar nu m-au auzit sau citit niciodată. Regret să le spun acestora că nu sunt deloc naiv. Traducere: nu mă trage nimeni pe sfoară! Iar în politică am intrat, cu nervii tari, pentru a face un parcurs lung și, sper eu, ascendent.
6. Le mulțumesc detractorilor din presă și în mod cu totul special echipei Gâdea de la Antena 3, pentru sporirea semnificativă a traficului pe acest blog. Sunt convins că, atunci când vor avea curajul să mă invite în emisiunea pe care o păstoresc seară de seară, le va spori și lor audiența.
7. Vineri de la 15h, la Librăria Cărturești voi participa la o dezbatere despre chestiunea romilor. Amănunte la adresa http://debate-house.blogspot.com.

Aceasta este adresa electronică a Biroului Electoral Central organizat în vederea alegerilor din 7 iunie.